Bilanț // Au îndeplinit autoritățile R. Moldova cele șapte condiții ale Guvernului de la București pentru acordarea creditului de 150 de milioane de euro?

La sfârșitul lunii ianuarie curent, premierul de la București, Dacian Cioloș, îi trimitea o scrisoare premierului Pavel Filip în care îi confirma intenția României de a sprijini R. Moldova și de a acorda împrumutul de 150 de milioane de euro, dar i-a enumerat șapte puncte (condiții le-a spus presa – n.r.), pe care autoritățile de la Chișinău urmau să le îndeplinească.

Astăzi, guvernarea de la Chișinău, în condițiile unui buget auster și a lipsei unui acord cu FMI, stă cu ochii țintiți peste Prut – banii românești ar salva obligațiunile Guvernului pentru o anumită perioadă.

Ziarul NAȚIONAL a rugat mai mulți experți din R. Moldova să evalueze gradul de îndeplinire de către autoritățile de la Chișinău a celor șapte condiții ale Guvernului de la București.

Condiție: 1. „Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere UE – R. Moldova.

Igor Munteanu, directorul executiv al IDIS „Viitorul”:

Prim-ministrul Filip dă dovadă de sinceritate atunci când spune că R. Moldova are urgentă nevoie de reluarea finanțării externe, pentru că acesta este un adevăr. Bugetul public se prăbușește. Până la această etapă, nu avem o lege a bugetului anual. Majoritatea responsabilităților financiare sunt onorate cu multă dificultate, iar protestele sunt pe cale de a reapărea.

Pe agenda de priorități ale Guvernului sunt o multitudine de probleme - și reforma administrativ-teritorială, și rezolvarea problemei bancare, iar semnalele care au venit din partea experților FMI sunt că, până acum, Guvernul R. Moldova nu a aplicat toate măsurile pentru ca să crească responsabilitatea în sectorul bancar.

Respectiv, oricâte roadmap-uri (foi de parcurs – n.r.) ar avea să pună pe masă acest Guvern, sinceritatea lui va fi chestionată pe plan internațional, pentru că problemele sunt mari și depășesc actualul Guvern ca nivel de competențe.

Vedem că, atunci când se încearcă, de exemplu, a accelera anumite schimbări în sectorul justiției, iese exact invers. Cea mai recentă surpriză este această penalizare a unei judecătoare, solicitată de șeful Procuraturii Generale, care arată, din nou, selectivitate și o disproporționalitate a măsurilor aplicate, un dezechilibru între sancțiune și ceea ce au promis. Înainte de asta a fost și candidatul Poalelungi, înaintat pe o poziție fără niciun fel de concurență. Respectiv, pe sectorul justiției reformele stagnează și chiar regresează.

Din acest punct de vedere, evident că nu putem vorbi despre o implementare a agendei de integrare europeană a R. Moldova și foarte multe din promisiunile pe care le face verbal prim-ministrul Filip sunt puse la îndoială și pe plan intern, și pe plan extern. Guvernul actual trebuie să se dea peste cap pentru ca, până la sfârșitul anului, să rezolve problema acordului cu FMI. R. Moldova are nevoie de măsuri urgente, extraordinare, excepționale, deoarece altfel ne prăbușim în abis.

2. Un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate și care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituție independentă și responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenție deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova.

3. Invitarea la Chişinău a unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional a fost un pas important. Acum este esențială stabilirea unei foi de parcurs(roadmap)pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiții și un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor(staff level agreement)unui aranjament financiar cu Fondul.

Sergiu Gaibu, expert IDIS „Viitorul:

Această condiție este una complexă. Partea privind numirea unui nou guvernator la BNM a fost efectuată. Mai mult decât atât, cele mai multe comentarii din partea instituțiilor internaționale au fost pozitive, inclusiv despre procesul de organizare, dar și despre persoana domnului guvernator.

Dar mai este și partea a doua – transparentizarea și cea cu auditul. Sunt o serie de măsuri întreprinse de BNM destul de activ, anumiți administratori sunt retrași din funcții, anumitor pachete de acțiuni le sunt retrase drepturile de vot, este un oarecare proces. Dar nu putem spune că este finalizat.

Din păcate, efectele acestor măsuri le vom vedea mai târziu. Acum depinde de instituțiile internaționale dacă vor califica aceste măsuri ca fiind suficiente. Chiar și domnul Tapiola a menționat că evaluarea reformelor pe care le face Guvernul R. Moldova nu se va baza pe pașii făcuți, ci pe rezultatele nemijlocit de pe teren. Dar evaluarea pe teren poate să ia ceva timp.

Dacă vor fi suficiente deja măsurile care sunt întreprinse atât de BNM, cât și de establishmentul politic, fiindcă s-au făcut schimbări și în legislația din domeniul bancar, atunci am putea spune că măsura dată este considerată îndeplinită. Cred că acest punct este cel mai aproape de finalizare dintre toate celelalte.

Cât privește celălalt punct, de la momentul scrisorii domnului Cioloș, FMI a trimis două misiuni în R. Moldova, dar niciuna nu a avut mandat de negocieri, ci doar de a evalua situația și progresele Guvernului R. Moldova. Respectiv, nici nu s-a pus problema unui calendar de negocieri. Faptul că se poartă discuții este un element pozitiv, dar, la momentul actual, acest punct nu este îndeplinit.

4. Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societăţii civile şi a reprezentanţilor mediului de afaceri.

Eugen Roșcovanu, președintele Asociației Micului Business din R. Moldova:

Nu, deloc și cred că domnul Cioloș are un simț al umorului foarte dezvoltat. Noi am trimis o scrisoare adresată prim-ministrului Filip și Parlamentului în care am scris că nu suntem consultați și că birocrația predomină. În genere, mediul de afaceri din R. Moldova este la un nivel destul de jos.

Problemele sunt vechi și țin de stimularea oamenilor de afaceri, a inițiativelor private de a crea noi locuri de muncă. UE spune direct că micul business este principalul agregat care stimulează dezvoltarea afacerilor și crearea locurilor de muncă. În sensul acesta nu se face nimic și se mimează totul.

5. Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naționale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate.

Viorel Chivriga, expert IDIS „Viitorul”:

Ca să îndeplinești o astfel de condiție, ai nevoie de timp, din simplul motiv că prea puțin s-a făcut până a apărea problemele din sectorul financiar-bancar. Trebuie de avut în vedere ultimele decizii ale BNM, ceea ce a aprobat Parlamentul, dar aici s-a făcut foarte puțin sau chiar nimic.

A fost ales un nou guvernator în baza unui concurs deschis, în rest mari succese încă nu-s. Sunt niște schimbări în ce privește utilizarea instrumentarului de către BNM, cum ar fi reducerea ratei de bază, ceea ce arată că BNM deja, într-un mod mai corect, utilizează arsenalul pe care îl are. Iar acest lucru ar ajuta comunitatea de afaceri care era într-o situație foarte proastă anul trecut, la începutul anului curent și cred că pe termen mediu o să dea roade. Alte schimbări nu am văzut.

6. Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanței Procuraturii și Centrului Național Anticorupție. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupție, în vederea consolidării și integrării lui. Adoptarea și implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naționale de Integritate, controlul averilor, noțiunea de conflicte de interese și o instituție puternică de implementare) ar ilustra voința politică de reformă așteptată de cetățenii Republicii Moldova și de partenerii internaționali.

Vladislav Gribincea, directorul Centrului pentru Resurse Juridice:

Strategia de Reforme în sectorul Justiției nu a fost actualizată, iar o evaluare a performanței Procuraturii și CNA nu a fost făcută. Cadrul legal anticorupție a fost adus parțial la zi. Legea Procuraturii a fost votată, dar mai este nevoie de două pachete de legi care sunt acum în Parlament. Așteptăm să fie votate până la sfârșitul lunii iunie curent.

Pachetul privind sistemul de integritate, reforma CNI etc. a fost votat în prima lectură. Acum se poartă discuții pentru lectura a doua. Eu sunt sceptic că acest pachet o să fie votat până la mijlocul lunii iulie.

Noi am avut un an și jumătate când nu s-a mișcat nimic în acest domeniu în ce privește procesul legislativ. Acum se încearcă a acoperi un handicap și lucrurile se mișcă, pe alocuri, prea repede. Adoptăm legi într-o formulă care nu este cea mai reușită. Asta e, dar trebuie să ne mișcăm înainte. În ce privește calitatea, ar trebui să fim mai atenți la ceea ce adoptăm. Ceea ce a scris premierul Cioloș în scrisoare nu a fost totul executat.

7. Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menționate mai sus.

Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Patronatelor din R. Moldova:

Platforme de discuție pentru a consulta viitoarele decizii pe diferite aspecte socioeconomice sunt suficiente. Există și pe lângă Ministerul Finanțelor și, din cele propuse de noi la politica bugetar-fiscală, s-au luat în considerare, chiar am făcut o statistică, undeva 70 la sută din propunerile noastre. În cadrul Guvernului mai este grupul de lucru al Comisiei de stat pentru activitatea de întreprinzător. Mai este o comisie care veghează care va fi impactul unui sau altui document implementat în domeniul activității agenților economici.

Trebuie să recunosc că o bună parte din propuneri se iau în considerare, dar mai sunt cazuri când unele documente cu influență asupra domeniului economic trec pe lângă acest grup de lucru și apar în ședință de Guvern. A treia platformă de discuții este Comisia națională pentru consultări și negocieri colective. Aceasta este convocată regulat, dar nu întotdeauna acceptă propunerile noastre.

Am auzit din gura premierului că se vor întreprinde măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de activitate a agenților economici. A zis că actele permisive care sunt astăzi peste 300 vor fi, până la sfârșit de an, diminuate cu o sută de unități. Sper că acest lucru va fi realizat. S-a declarat că numărul celor 69 de organe ale statului cu drept de control va fi diminuat esențial. Nu am văzut un document oficial. Declarativ, da, se vorbește. În realitate, așteptăm să se întreprindă măsuri. Atâtea declarații și atâtea speranțe din partea noastră, dacă nu se mai realizează nici de data asta nimic, atunci chiar rămânem dezamăgiți.