Stiri

Basarabeanca printre reactoarele nucleare din Suedia

Moldovenii în lume 06.09.2013 09:08 Vizualizări

4134

Basarabeanca printre reactoarele nucleare din Suedia

Carieră // Misiunea (im)posibilă a cercetătoarei în domeniul nuclear care trebuie să prevină accidentele la reactoarele nucleare

Diana Caraghiaur este stabilită în Suedia și lucrează la un proiect european în domeniul energiei nucleare și energiilor de alternativă. Cercetătoarea originară de la Costești, raionul Râșcani, are o misiune științifică de importanță globală - prevenirea accidentelor la reactoarele nucleare. În situația R. Moldova, ea susține că este absolută nevoie de diversificarea resurselor energetice și de utilizarea la maximum a surselor energetice autohtone, cum ar fi biomasa, energia solară și cea eoliană. Tânăra savantă este și o împătimită a lecturii, Suedia fiind una dintre țările unde populația citește mult. Și în acest domeniu, Diana Caraghiaur optează pentru inovație în literatura națională și dezvoltarea deprinderilor de a citi încă din primele luni de viață.

Sfaturi ce i-au marcat cariera

A absolvit Facultatea de Energetică a Universității Tehnice din Moldova și a ajuns la studii peste hotare la îndemnul conducătorului ei de grupă, profesorul Valentin Arion. Ține minte și acum povețele acestuia care, pentru reușita în carieră, spunea că este nevoie, în primul rând, de cunoașterea la perfecție a limbii engleze și a calculatorului și apoi însușirea specialității. Astfel, în septembrie 2001, Diana a obținut o bursă de masterat la specialitatea „Energii durabile” la Institutul Regal de Tehnologii din Stockholm.

Cel mai interesant și util lucru din anii de masterat, în opinia sa, este faptul că s-a aflat alături de colegi din peste 20 de țări. „Aici am înțeles că sunt mai multe feluri de abordare a problemei și nu doar cum scrie în carte. Cărțile sunt scrise de cineva, deci sunt subiective și este important să-ți formezi propria părere. Colaborarea, negocierea, argumentarea, discuțiile și lucrul în grup mi-au fost cele mai utile experiențe. Spre regret, în Basarabia lipsește cultura discuției”, spune ea.

Doctor în științe

După masterat a activat temporar ca cercetător la departamentul de tehnologie a reactoarelor nucleare, iar la sfârșitul anului trecut și-a susținut teza de doctor în științe. De la soțul ei, care activează în domeniul artelor și cu care cresc împreună un copil, a învățat cât de important este să gândești neconvențional și să respingi temele tabu.

Este specialistă în domeniul energeticii și al tehnologiei reactoarelor nucleare, considerând acest domeniu absolut necesar și pentru țara noastră. Nu este de acord cu calificativul dat R. Moldova de țară agrară, „ștampilă pusă pe timpurile sovietice”. Potrivit ei, Olanda este un stat mic ca teritoriu, iar după volumul de producție agricolă și după piața de desfacere depășește cu mult R. Moldova, însă nimeni nu o consideră țară agrară. „Țara lalelelor”, cum i se mai spune, deține o centrală nucleară comercială, pe lângă cele câteva reactoare de cercetare și investește substanțial în cercetarea domeniului nuclear.

Lucrează la reactorul nuclear de generația a IV-a

Actualmente, ea lucrează la un proiect de colaborare dintre Institutul Regal de Tehnologii din Stockholm și Comisariatul pentru energie atomică și alte energii de alternativă din Franța. Proiectul constă în punerea în funcțiune a prototipului reactorului nuclear de generația a IV-a. Reactoarele respective vor putea folosi stocurile de deșeuri nucleare de la reactoarele generațiilor a II-a și a III-a pentru producerea curentului electric, totodată micșorând substanțial volumul de substanțe radioactive. Misiunea Dianei este de modelare a unui accident grav, un proces foarte complex din punct de vedere fizic, cu scopul de a reduce probabilitatea unui astfel de accident pe viitor.

„Mai mult curaj pentru schimbare”

Cercetătoarea susține că o țară mică precum R. Moldova, ca să poată supraviețui și dezvolta, trebuie să fie foarte flexibilă. Potrivit ei, dacă țara noastră ar fi deținut un reactor nuclear la Centrala de la Cernavodă, aceasta ne-ar fi scutit de orice griji în privința securității energetice.

Domeniul energetic este prea important ca să fii total dependent de o singură țară, mai ales când aceasta are interese geopolitice în regiune. Este nevoie de valorificarea la maximum a resurselor autohtone: biomasei, energiei solare și celei eoliene. Deoarece sursele respective sunt dispersate, iar instalațiile de utilizare sunt la scară mică, statul ar trebui să creeze un program de informare și de încurajare a valorificării acestor resurse. De asemenea, trebuie duse negocieri pentru accesarea din exterior a altor resurse energetice.

„Diversificarea e cuvântul-cheie aici! Cred că lucrurile acestea sunt cunoscute, însă flexibilitatea e prea mică și inerția sistemului vechi e prea mare. Aș dori să văd mai mult curaj pentru schimbare în R. Moldova”, zice tânăra savantă.

Îndrăgostită de lectură

Diana este o bibliofilă înveterată, părinții cultivându-i dragostea față de carte încă de mică. Zice că, de când a învățat să citească, cartea i-a fost „poarta spre o altă lume”.

Localitatea în care s-a născut, orășelul Costești din raionul Râșcani, avea pe vremuri o bibliotecă mare orășenească, biblioteca școlii și o librărie spațioasă. Mai mult ca atât, părinții abonau copiii la fel de fel de reviste. Ea a prezentat cazul Suediei unde fiecare comunitate posedă o bibliotecă cu o colecție mare de cărți, muzică și filme, unele dintre ele destul de recente. Potrivit ei, părinții primesc încă la maternitate materiale informative despre creșterea copiilor, inclusiv recomandări de a le citi cât mai devreme posibil. Cărțile picilor, chiar și pentru vârsta de patru-cinci luni, sunt confecționate din materiale atrăgătoare, foșnitoare, cu oglinzi și sunt colorate frumos. În statele scandinave nu citesc doar intelectualii, ci și marea majoritate a populației.

„De fiecare dată când revin în patrie caut cărți pentru feciorul meu în limba română, semnate desigur de scriitori autohtoni. Și cumpăr tot ce a apărut pe piață în ultimul an, însă băiatul meu nu poate să se identifice cu viața de la sat. Pentru că el nu știe cum să fure cireșe din ograda vecină, nu știe de ce tatăl îl trage de ureche pe Guguță, violența asupra copiilor în Regatul Suediei fiind strict pedepsită. Cred că și mulți copii moldoveni nu pot să se identifice cu aceste cărți scrise demult”, a opinat eroina reportajului nostru.

Diana Caraghiaur a fost unul dintre inițiatorii Asociației Moldovenilor din Țările Nordice și, până de curând, președinta acesteia. Organizația a fost creată pentru facilitarea comunicării dintre moldovenii aflați aici, relativ puțini la număr, dar și pentru ajutorarea copiilor din R. Moldova.

Cătălin Mihai

Autor: Ziarul National