Stiri

Castelul de nisip al emigrației

Moldovenii în lume 26.07.2013 13:10 Vizualizări

2960 Autor: Ziarul National

EXOD // Ziaristă în R. Moldova, romancieră în Italia

A activat în calitate de ziaristă în R. Moldova, însă vicisitudinile vieții au făcut-o să plece la muncă peste hotare. Este vorba despre Lilia Buclis, cunoscută mai mult după cel de-al doilea nume al său - Lilia Bicec. A emigrat acum zece ani, fiind nevoită să străbată mii de kilometri în mod clandestin. Fiind pe meleaguri străine, în Italia, și-a luat viața de la capăt, iar greutățile cu care s-a confruntat le-a expus într-o carte. Pentru a-și ajuta conaționalii, a înființat o asociație, iar printre planurile sale de viitor este și publicarea unui nou roman.

A încercat să dea un nume exodului feminin

Romanul „Testamentul necitit” a apărut acum patru ani, recent fiind publicată și varianta în limba italiană. „Am încercat să dau un nume exodului feminin din Europa de Est. Prin istoria mea personală arăt care este faţa adevărată a acestei emigrații, de unde porneşte ea, cine pierde şi cine beneficiază”, ne-a comunicat autoarea.

Lilia Bicec zice că, în urma exodului, R. Moldova a câştigat o bogăţie provizorie şi precară, asemenea unui castel de nisip. „Dacă nu ştim să păstrăm legătura cu cei dragi de acasă, atunci am pierdut totul, inclusiv adaosul la PIB-ul țării, datorat în mare parte remitențelor”, crede scriitoarea.

Potrivit romancierei, emigraţia a dat naştere altui fenomen – „efectul bumerangului”. „Acesta a lovit și lovește în păturile vulnerabile ale societăţii - copiii şi bătrânii noştri. Când bumerangul lovește acolo de unde a pornit, nu prea putem spune că am câştigat mult. Efectele colaterale ale emigraţiei abia încep să iasă la suprafaţă, le vom simţi însă mult mai acut peste generaţii”, avertizează prozatoarea.

Să facem lucruri de calitate

Scriitoarea stabilită în Peninsula Apenină este de părere că țara noastră are nevoie, în primul rând, de oameni cu diverse viziuni, care posedă un mod de gândire strategic. Aceștia ar trebui să se gândească nu doar la un câştig rapid şi facil, ci și la o investiție durabilă în studii calitative, nu generale, care îi învață pe tineri să facă de toate, dar nimic de calitate. Conaţionalii noştri din străinătate nu sunt indiferenţi faţă de evenimentele din ţară, „doar că majoritatea şi-a pierdut încrederea”. Pentru a investi la baștină întâmpină prea multe piedici, birocrația şi „cumetrismul” împânzindu-și tentaculele în toată societatea.

Copiii emigranților ar putea să nu știe de Creangă și Vieru

Jurnalista originară din Glodeni s-a arătat îngrijorată de soarta copiilor şi nepoţilor originarilor moldoveni stabiliţi peste hotare, avertizând că este puțin probabil să putem recupera ceva peste 50 de ani. „Nu trebuie să generalizăm evoluţia fenomenului migrației, dar cred că unii vor trece pe străzile Chişinăului şi vor întreba cine-i Ion Creangă, Grigore Vieru şi alţii. Vor cunoaşte istoriile altor popoare, dar nu pe cea a strămoşilor noștri”, a arătat ea.

Exodul măreşte distanţa dintre copii și părinți

Emigranta susține că separarea de lungă durată măreşte distanţa dintre copiii rămași acasă şi părinţii plecați la câștig. „Se creează un vid emoţional ce cariază afecţiunea părintească. Se rup acele legături care consolidează raportul dintre copil şi mamă, încât îţi mai trebuie o viaţă să le tot cârpeşti şi niciodată nu vor mai fi aceleaşi. Copiii, indiferent unde ar fi, trebuie să fie cu părinţii lor”, a accentuat romanciera.

Gastarbeiterii moldoveni au deja alte priorități

Potrivit ei, unele familii tinere investesc deja în Italia, cumpărându-şi case, ducând o viaţă liniştită cu concedii la mare sau la munte, investind în viitorul copiilor.

Din păcate, doar o mică parte din emigranți reușește să adune bani pentru a-și dezvolta afaceri în țara natală. În Italia prevalează migraţia feminină, iar moldovencele trimit bani pentru reparaţia caselor sau achiziționarea unor imobile.

Se trece de la patriarhat la matriarhat

O consecință nefastă a migrației este creșterea numărului de divorţuri, de aceasta, spune Lilia Bicec, fiind responsabili atât soțul, cât și soția. „Femeia trebuie să fie cea care menține căldura familiei, dar din moment ce ea asigură casa cu cele necesare, plăteşte taxele pentru studiile copiilor, se schimbă şi rolurile în familie. Decide cel care aduce banul în familie, iar bărbatul rămâne dezarmat de calităţile pe care le poseda anterior. Se trece de la patriarhat la matriarhat şi femeia decide, inclusiv faptul că nu mai are nevoie să ducă un bărbat în cârcă”, crede Bicec.

Un alt efect negativ al emigraţiei este că în multe familii, unde femeile au plecat peste hotare, iar bărbaţii au rămas acasă şi fără un loc de muncă, aceştia au căzut în disperare, înecându-se în alcool. În viziunea Liliei Bicec, un remediu pentru menţinerea nucleului conjugal este respectul, încrederea, dialogul şi colaborarea.

„Moldbrixia” – un sprijin pentru moldovenii din Brescia

Basarabeanca a înființat la Brescia, unde locuiește de zece ani, Asociaţia italiano-moldovenescă „Moldbrixia”. Astfel, grație susținerii financiare a Organizației Internaționale pentru Migrație, este editată revista „Moldbrixianews”, din care reprezentanții diasporei au posibilitatea să se informeze despre realitățile din țară. Tot la intervenția organizației respective, Brescia a fost primul oraş unde Consulatul General al R. Moldova din Bologna efectuează deplasări bimestriale pentru acordarea serviciilor cetăţenilor moldoveni.

De asemenea, au fost organizate activităţi legate de sărbătorile tradiţionale din R. Moldova, iar „Degustarea vinului moldovenesc” s-a bucurat de apreciere atât din partea moldovenilor, cât şi a italienilor.

Biroul pentru Diasporă – „punct de legătură cu Țara”

Lilia Bicec s-a bucurat de înființarea la Chișinău a Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, acesta fiind privit ca „o punte de legătura cu Ţara”. „Este un canal de comunicare cu Guvernul, un punct de sprijin, o instituție la care ne putem adresa când există alte bariere. Nu este uşor de a consolida asociaţiile de moldoveni de peste hotare după ce au activat răzlețite ani de zile. Sper în coeziunea asociaţiilor, într-o colaborare fructuoasă şi creativă”, se arată ea optimistă.

Cătălin Mihai