ARGUMENTE // Demontarea panourilor publicitare va provoca o GAURĂ IMENSĂ în bugetul municipiului Chișinău

CALCULE // Pentru fiecare metru pătrat de panou publicitar se achită o taxă de 500 lei, atunci obţinem – taxe locale de circa 25 mil. lei anual

Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a venit cu iniţiativa demontării panourilor de publicitate de pe principalele artere ale oraşului. Acestea ar urma să dispară până la data de 1 iunie 2016. La prima vedere, iniţiativa pare una bună, deoarece se pune accentul pe schimbarea la faţă a oraşului, însă, la o analiză mai aprofundată, apar multe semne de întrebare, care ne determină să privim cu alţi ochi iniţiativa primarului, se arată într-un material publicat de Moldova Suverană.

Astfel, nu e clar dacă, atunci când ea a fost lansată, au fost făcute şi careva calcule ce ar fi avut în vedere aspectele fiscale, dar şi cele de ordin social. Potrivit datelor Asociaţiei Agenţiilor de Publicitate din Moldova (AAPM), în oraşul Chişinău sunt aproximativ 50 mii metri pătraţi de panouri publicitare. Dacă e să luăm în calcul că pentru fiecare metru pătrat de panou publicitar se achită o taxă de 500 lei, atunci obţinem o sumă impunătoare – taxe locale de circa 25 mil. lei anual.

În context ar fi de menţionat şi faptul că vânzările în domeniul panotajului publicitar stradal constituie anual circa 100 mil. lei, iar aceasta înseamnă că agenţii economici din acest domeniu plătesc la bugetul de stat doar sub formă de TVA circa 16 milioane de lei, iar alte 7 milioane de lei se achită sub formă de impozit pe venit.

Un alt indicator relevant în acest context este că în această industrie activează circa 2 mii de oameni, care au un salariu lunar mediu de 4 500 lei, iar aceasta generează alte impozite în valoare totală de circa 4,7 mil. lei.

Nu în ultimul rând, trebuie de menţionat că agenţiile de publicitate din acest domeniu nu activează într-un mediu închis, ci interacţionează cu alţi agenţi economici – unora le prestează servicii, iar în cazul altora sunt beneficiari de servicii. Ca să nu vorbim de faptul că importanţi agenţi economici (furnizorii de publicitate) vor fi lipsiţi de o posibilitate destul de eficientă de a-şi promova serviciile şi produsele, iar consumatorii - de o sursă de informare destul de eficientă (pentru unele categorii de cetăţeni aceasta este una din principalele surse de informare - pe drum spre serviciu sau spre casă), vom menţiona doar pierderile celor la serviciile cărora apelează agenţii economici din industria panotajului stradal – spre exemplu, firmele ce produs bannere sau se ocupă de tipar, imprimare. Vânzările anuale ale acestui segment de piaţă reprezintă circa 12 mil. lei, iar aceasta înseamnă TVA şi impozit pe venit la bugetul de stat în valoare de circa 5 mil. lei. Lipsirea acestor mici companii de comenzi nu doar va determina diminuarea cifrei lor de afaceri şi a impozitelor achitate, dar şi, posibil, reducerea locurilor de muncă.

58 milioane de lei taxe și impozite

Un calcul matematic simplu arată că valoarea totală a taxelor şi impozitelor achitate de agenţiile de publicitate stradală în fiecare an se ridică la 57-58 mil. lei, dintre care circa 25 mil. lei merg direct în bugetul municipiului Chişinău, iar restul – în bugetele republicane. Ca să ne dăm seama dacă această sumă este importantă sau nu, vom apela la unele date statistice şi la un indicator relevant, cum ar fi, mărimea pensiei. Spre exemplu, dacă luăm în calcul că, după precedenta indexare, pensia pentru limită de vârstă este de 861 lei, vedem că suma de 57-58 mil. de lei, furnizată anual de companiile de publicitate stradală, ar ajunge pentru a asigura cu pensii 67 mii de pensionari. Un alt indicator important este că ultima indexare a pensiilor a „costat” circa 56 milioane de lei şi atunci au fost discuţii aprinse despre cât de greu a fost să fie identificată suma respectivă. Adică, atunci era greu de găsit 56 milioane lei, iar acum se dă atât de uşor cu piciorul la 57-58 milioane lei! În context, ar fi interesant de aflat dacă Primăria s-a consultat cu Ministerul Finanţelor, cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, cu Casa Naţională de Asigurări în Medicină, pentru că, până la urmă, povara pierderilor ce ar putea surveni va cădea şi pe umerii lor, nu doar pe cei ai bugetului municipal. Deşi, dacă luăm în calcul gravele probleme cu care se confruntă capitala, nici cele 25 mil. lei pe care le-ar putea pierde bugetul Chişinăului nu sunt de neglijat.

Legislaţia asigură protecţia investiţiilor

Dar, pierderile estimative nu se opresc aici. Constituţia garantează dreptul de proprietate, iar legislaţia în vigoare asigură protecţia investiţiilor. De aceea, e logic să presupunem că, dacă Primarul îşi va duce intenţia la îndeplinire, vor urma adresări în instanţele de judecată din ţară şi, posibil, de peste hotare. Suma estimativă a investiţiilor agenţiilor de publicitate stradală este de circa 12 mil. euro, ceea ce este echivalentul a circa 240 milioane de lei. Evident, agenţii economici din domeniu vor dori să-şi recupereze nu doar investiţiile, ci şi venitul ratat. Iar aceasta ar putea pune pe brânci bugetul capitalei, dar şi forma o gaură imensă în bugetul de stat, lucruri care nu sunt deloc de neglijat în condiţiile în care se vorbeşte tot mai insistent că Moldova e ameninţată de colaps, care inevitabil va surveni, dacă nu ne vor ajuta FMI şi alţi parteneri de dezvoltare.

Reacția Primăriei

Am încercat să aflăm dacă primarul sau alţi responsabili de la Primărie au luat în calcul toate aceste aspecte importante, care pun în cu totul altă lumină intenţia de a demonta panourile publicitare. „Despre aspectul respectiv puteţi să vorbiţi cu arhitectul şef al capitalei, Ivan Carpov, care o să vă spună ce şi cum, la ce etapă este această campanie. Primarul a fost într-o deplasare şi nu cred că el e la curent. Oricum responsabilă este direcţia respectivă”, a declarat Vasile Chirilescu, specialist principal în Direcţia relaţii cu publicul a Primăriei. La rândul său, Ivan Carpov ne-a spus că este ocupat şi nu ne poate vorbi la acest subiect. Dacă ulterior va dori să ne expună opinia sa, o vom publica neapărat.

Decizia poartă un caracter radical

În acelaşi context, am solicitat un comentariu la temă lui Sandu Osadcenco, reprezentantul AAPM, care ne-a declarat că agenţii economici din acest domeniu sunt îngrijoraţi. „Decizia aceasta a căzut ca un fulger din senin şi am fost 2-3 zile frustraţi, a trebuit să ne revenim. Eu regret faptul că această decizie a venit aşa, pentru că, din punctul nostru de vedere, poartă un caracter prea radical. Considerăm că, înainte de a lua decizii cu caracter chirurgical, trebuie să facem o analiză amplă, dar şi să recunoaştem, totodată, că e greu de găsit în Chişinău un om care să fie mulţumit de situaţia stradală la momentul actual, pe care putem să o calificăm drept o maladie a Chişinăului. Dar, atunci când vrem să o tratăm (şi nu doar medicii procedează aşa), trebuie mai întâi se discutăm boala asta, apoi să găsim medicamentele cu care să putem să o tratăm. Dacă tratamentul nu va da rezultate, atunci se va trece la soluţia radicală de scoatere, tăiere, distrugere. Ceea ce a spus domnul Chirtoacă e un fel de anticipare a evenimentelor şi el a sărit peste câteva etape, lucru inadmisibil, căci altfel ajungem la nişte soluţii negândite şi marea lor majoritate, după cum se întâmplă la noi, se dovedesc ulterior greşite”, ne-a spus el.

Oamenii onești nu trebuie să aibă de suferit

Sandu Osadcenco a admis că există firme cu probleme în acest domeniu, care activează netransparent, dar a precizat că, din cauza lor, nu trebuie să aibă de suferit şi contribuabilii oneşti. El a atras atenţie asupra faptului că mulţi oameni cinstiţi pot rămâne fără lucru, iar bugetul va pierde sume impunătoare, dacă deciziile în acest domeniu nu vor fi bine-gândite. „De aceea e necesar un dialog, e nevoie să discutăm, să vedem ce facem. Soluţiile domnului Chirtoacă pot provoca tensiuni în societate, nemulţumiri, de aceea, trebuie să acţionăm prudent în această direcţie, punând la bază legalitatea şi corectitudinea”, a mai spus el.

Inițiativa lui Chirtoacă trebuie abordată profund

În lumina celor relatate mai sus, este cert că iniţiativa Primarului Dorin Chirtoacă trebuie abordată mult mai profund. Logic ar fi ca primarul să ceară ample analize de impact în toate domeniile menţionate mai sus, dar şi să iniţieze discuţii la temă atât cu agenţii economici din această ramură, cât şi cu responsabilii de la Ministerul Finanţelor, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Casa Naţională de Asigurări în Medicină, care sunt vizate direct de această iniţiativă. De asemenea, se impune şi solicitarea opiniei sindicatelor, căci circa 2 000 de oameni rămân fără lucru. Iar până când vor avea loc toate aceste discuţii şi efectuate analizele menţionate, se impune introducerea unui moratoriu privind decizia respectivă. Aşa se face în lumea civilizată şi logic ar fi să mergem pe aceeaşi cale, dacă tot tindem că ne integrăm în Europa şi să avem un comportament european.

Dacă nu vor fi făcute toate acestea, vom avea dreptul să ne întrebăm: Dar ce scopuri urmăreşte în realitate Dorin Chirtoacă, dacă nu urmează o logică elementară a lucrurilor? Să fie vorba doar de PR sau de ceva mai mult?