ANALIZĂ // Majorarea TARIFELOR la transportul public din Chișinău NU va rezolva criza financiară de la RTEC și PUA

Citește și: Tarifele la transportul public în Chișinău ar putea fi MAJORATE de către noua administrație a capitalei. Costul unui bilet ar putea ajunge la 8 lei

Pe de o parte, costul serviciilor de transport trebuie să fie suficient, astfel încât să fie asigurată o bună funcționare a întreprinderilor și acoperite investițiile necesare pentru procurarea unităților de transport. Pe de altă parte, costul călătoriei trebuie să fie rezonabil, pentru a fi accesibil unui număr cât mai mare de locuitori.

Potrivit autorului notei analitice, pentru a acoperi diferența dintre tarif și costul real al transportului, Primăria Chișinău a cheltuit, în anul trecut, 509 lei pentru fiecare locuitor al municipiului.

„Subvenționarea transportului public este o practică des întâlnită atât în orașele din țările în curs de dezvoltare, cât și în orașele europene. Justificarea subvenționării transportului public din contul bugetului general este determinată de obiectivul de reducere a congestiei, diminuării impactului asupra mediului înconjurător și creșterii mobilității pentru locuitorii care nu au automobil. Pentru a realiza aceste obiective, costul serviciilor de transport nu este acoperit integral doar din vânzările de bilete”, se arată în notă.

Dar problema în municipiul Chișinău, spune autorul, este faptul că autoritățile locale nu au stabilit destinația exactă a fondurilor oferite ca și subvenții. La momentul actual, o parte din subvenții, în loc să fie utilizată pentru îmbunătățirea calității serviciilor, este utilizată fie pentru salarii, fie este irosită datorită unei eficiențe reduse a întreprinderilor.

„Până la momentul actual, unica justificarea a tarifului majorat a fost argumentul profitabilității. Dar de ce nu se discută despre efectuarea unui audit? De ce nu se implementează acțiuni care să reducă frauda și cheltuielile? Recuperarea integrală a costurilor prin vânzarea biletelor de călătorie desigur că este un lucru bun, dar având în vedere faptul că prestarea acestui serviciu contribuie la realizarea și altor obiective cum ar îmbunătățirea mediului, reducerea numărului de mașini și reducerea congestiei, tariful unui bilet poate fi mai mic decât costul real al călătoriei, fapt demonstrat și de practica celor mai multe orașe din lume”, consideră Stanislav Ghilețchi.

Autoritatea locală trebuie să găsească un echilibru între accesibilitate, disponibilitate și echitate. Astfel, trebuie creat un mecanism care ar iniția procesul de revizuire al tarifului. De exemplu, una dintre principalele condiții pentru revizuirea tarifului ar trebui să fie corelarea cu indicele inflației. Odată ce inflația cumulativă justifică creșterea tarifului cu o unitate (ex. de la 2 la 3 lei), autoritățile locale ar trebui să inițieze procedura de revizuire a tarifului. Dacă se aplica logica respectivă, costul de călătorie cu troleibuzul urma să fie crescut la 3 lei în anul 2016. Iar următoarea ajustare a tarifului la 4 lei, conform țintei inflației, ar trebui să aibă loc abia în 2022. Aceste cifre sunt departe de cele vehiculate acum în spațiul public, spune Ghilețchi.

Stanislav Ghilețchi a făcut recomandări pentru autoritățile publice locale din Chișinău:

-Elaborarea unei strategii de subvenționare a transportului public din municipiul Chișinău, astfel încât alocarea resurselor financiare pentru dezvoltarea transportului public să fie efectuată conform priorităților și nevoilor stabilite împreună cu utilizatorii transportului public. Alocarea banilor din bugetul general trebuie condiționată de îmbunătățirea serviciilor prestate și reducerea cheltuielilor nejustificate;

-Elaborarea mecanismului care ar permite începerea procedurilor de revizuire a tarifelor. Acest lucru va crește previzibilitatea, atât pentru operatorii de transport, cât și pentru cetățeni.

-Crearea Fondului de Mobilitate Urbană pentru a avea o abordare comprehensivă asupra tuturor componentelor de transport. Acordarea banilor din buget trebuie efectuată prin intermediul acestui fond și nu direct din bugetul general. Obiectivul fondului este de a investi în transportul public sustenabil, în dezvoltarea spațiilor urbane, în reabilitarea trotuarelor etc.

-Acordarea unei atenții sporite pentru îmbunătățirea situației financiare la cele două întreprinderi municipale;

- În condițiile în care RTEC și PUA consumă peste 11% din bugetul municipiului Chișinău este extrem de important efectuarea auditului la aceste două întreprinderi.