ANALIZĂ BBC // „Franţa intră în ape total necunoscute”

Sursa: ziare.com

Franţa navighează în ape total necunoscute şi nu pentru că extremista Marine Le Pen a intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale, ci din cauza că următorul şef de stat este aproape sigur că va fi Emmanuel Macron.

BBC analizează viitorul Franţei după turul doi de scrutin din 7 mai.

Iată un bărbat care, la vârsta de 39 de ani, a avut tupeul de a ieşi din Guvern - întorcând spatele protectorului său, preşedintele Francois Hollande - şi şi-a înfiinţat propria „mişcare” politică.

Atunci, nu avea niciun fel de experienţă în bătăliile electorale. În plus, nu a avut parte de sprijin organizatoric aşa cum pot să pună la dispoziţie partidele mari, socialiştii, republicanii sau chiar Frontul Naţional al doamnei Le Pen.

Şi, totuşi, Emmanuel Macron a găsit un rezervor de sprijin neexploatat printre tineri, deziluzionaţi, dar optimişti.

Prin energia, tinereţea, farmecul şi modul de a vorbi, el a dat o lovitură politică ce va rămâne în istorie, scrie sursa citată. Macron, bineînţeles, a fost, de asemenea, binecuvântat de noroc.

Ce-i drept, l-a ajutat şi faptul că cele două partide principale au organizat alegeri primare care au selectat candidaţii de la extreme: Benoît Hamon pentru stânga şi Francois Fillon pentru dreapta. Astfel, s-a creat o deschidere mare în centru.

Şi a contribuit şi mai mult faptul că întreaga campanie a lui Fillon a fost torpilată chiar înainte de a începe ancheta în care a fost implicată soţia sa. Şi poate mai mult i-au dăunat dezvăluirile ulterioare despre atitudinea sa faţă de bani. Dintre toţi învinşii din prima rundă, căderea lui Fillon este cea mai dureroasă, consideră analistul BBC Hugh Schofield.

Într-o Franţă divizată

De asemenea, trebuie amintit faptul că, deşi Emmanuel Macron se bucură de victoria clară a primei runde a votului - şi probabil va ieşi şef de stat - ţara este profund divizată.

Când a fost creat sistemul electoral în două scrutine, era de aşteptat că principalii candidaţi de dreapta şi de stânga să primească în jur de 30% în prima rundă şi, apoi, să se străduiască să obţină sprijinul candidaţilor „satelit” de partea lor pentru runda finală.

Dar de data aceasta au fost patru candidaţi - cu patru versiuni foarte diferite a ceea ce trebuie să facă în continuare - şi toţi au luat cam 20%. Macron a ieşit cel mai bine în turul I şi aproape sigur va câştigă pe 7 mai. Marine Le Pen va duce o luptă dură şi procentul său sigur va creşte, dar este aproape de neconceput în opinia BBC că va câştiga.

Ce ar face preşedintele Macron?

Dar abia apoi intră Franţa în ape total necunoscute.

Fără un partid politic mare care să îl sprijine, cum va asigura Emmanuel Macron o majoritate în Parlament? Fără această bază solidă din Parlament, nu îşi poate impune politicile în modul în care preşedinţii francezi s-au obişnuit.

El spune că „logică” sistemului va prevala, iar francezii vor alege şi la legislative o majoritate de candidaţi din mişcarea sa, En Marche. Dar acest lucru este departe de a fi evident. Părţile - în special republicanii de centru-dreapta - vor să se răzbune şi să facă totul pentru a-şi menţine locurile în Adunarea Naţională.

Aşadar, fără majoritate, un preşedinte Macron ar fi nevoit să-şi negocieze programul ca să îl treacă prin Parlament. Premierul ar deveni o figură crucială. Centrul de putere s-ar schimba. Ar fi o altă republică franceză, încheie analistul citat.

Sursa: ziare.com