NESIMȚIRE // „Alo, 901? Apă caldă aveți?”

Farse // Douăzeci la sută dintre apelurile care vin la 901 (Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale) sunt false, iar moldovenii fie fac mișto, fie au chef de discuție cu salvatorii

Operatorii care lucrează la dispeceratele 901 nu au o muncă tocmai ușoară. Oamenii sună zilnic și își anunță tragediile, îi cheamă în ajutor sau lasă diferite mesaje de disperare prin telefon. Dispeceratul 901, numit Centrul automatizat de dirijare operativă, a auzit de toate în anul precedent: de la anunțuri despre incendii mari sau mici, până la inundații de proporții. Ca să nu le pară viața amară, moldovenii au grijă să îi și distreze: îi felicită pentru activitatea prodigioasă, le cer sfaturi psihologice sau îi întreabă dacă au…apă caldă. Chiar dacă fac glume în timp ce în altă parte e nevoie de o intervenție a salvatorilor, niciuna dintre persoanele puse pe glume nu a fost pedepsită vreodată.

Sărbătorile îi inspiră pe moldoveni

Pe 9 ianuarie 2014, un cetățean cu dispoziție a sunat la serviciul 901 pentru a cere ajutor la deblocarea unei uși. Omul a dat și adresa, doar că nu a sa, ci una străină. Când operatorul i-a spus despre posibilitatea să intervină poliția, bărbatul s-a speriat și a închis. Copiii sunt mai ingenioși atunci când vine vorba de glume. În primele zile ale noului an, niște copii au sunat la pompieri să-i întrebe dacă au apă. „De care? Rece sau caldă?”, se hlizeau băiețandrii. „Operatorii le răspund întotdeauna politicos. Le-au spus că avem apă și că e foarte rece. Vrem să vorbim frumos, indiferent de circumstanțe și să nu reținem prea mult telefonul deschis, pentru că atunci poate suna cineva care chiar are nevoie de ajutor”, explică Diana Țurcan, purtătorul de cuvânt al DSE.

Apeluri de la petrecăreți și sinucigași

Sunt și oameni prost educați ori de-a dreptul nesimțiți, care țin să le arate operatorilor cât de bine și frumos pot înjura. Salvatorii trebuie să aibă multă răbdare și să le răspundă frumos, apoi să închidă. Dar insultele nu sunt „culmile” pe care le trăiesc operatorii de la 901. Mulți moldoveni, ajunși în prag de disperare, sună ca să ceară ajutor psihologic, amenințând că se sinucid. „De multe ori, operatorii trebuie să aibă abilități foarte bune de comunicare cu oamenii panicați, pentru că de asta depinde o operațiune de succes”, spune Diana Țurcan. Avem și concetățeni care vor să își felicite rudele sau persoanele dragi prin intermediul salvatorilor. „Cetățenii sunt rugați să nu facă glume, pentru că s-ar putea întâmpla ca cineva să aibă nevoie de ajutor chiar în acel moment. Sunt cazuri când pompierii merg la acele adrese, iar acolo nu se întâmplă nimic. Și în acest timp e nevoie ca echipajele să intervină într-o altă situație de criză”, completează purtătorul de cuvânt.

Inundațiile și incendiile, pe spatele pompierilor

În anul precedent, salvatorii și pompierii au avut mii de apeluri, dintre care numai la incendii au fost sunați de peste 1 700 de ori. Cele mai „fierbinți” luni ale anului au fost februarie și martie, când temperaturile au scăzut simțitor. În anul precedent, inundațiile din Opaci, raionul Căușeni, din lunile sus-numite și cele din raionul Cahul de la mijlocul lunii iulie au fost cele mai dificile situații pentru salvatori. De fiecare dată, apelurile de ajutor vin la dispeceratul 901, apoi operatorii iau legătura cu echipajele de pompieri pe care le implică în situațiile excepționale.

Încă cinci raioane vor fi monitorizate

Centrul automatizat de dirijare operativă (CADO) va prelua apelurile de ajutor în caz de situaţii excepţionale din încă cinci raioane ale zonei centru. Pe lângă apelurile din Chişinău, CADO le va recepţiona și pe cele din raioanele Ialoveni, Străşeni, Anenii Noi, Criuleni şi Dubăsari (două localităţi).

Operatorii din cadrul Centrului vor colecta informaţia despre caracterul şi locul situaţiei excepţionale şi vor decide care sunt tehnica şi efectivul necesar pentru acordarea ajutorului. Astfel, timpul de reacţionare şi intervenţie va fi mai mic, iar operatorii vor ţine permanent legătura cu echipa de intervenţie, fiind informaţi despre acţiunile care se întreprind.

Proiectul-pilot a venit în contextul unui sistem integrat de apeluri în situaţii excepţionale, care urmează să fie instituit în R. Moldova.