A fost identificat mecanismul prin care o dietă foarte cunoscută previne îmbătrânirea

Oamenii de ştiinţă au descoperit că o dietă populară, cunoscută sub numele de „dieta ketogenică” (cu un consum redus de carbohidraţi şi de calorii), amână efectele îmbătrânirii.

Cercetătorii din cadrul laboratorului Gladstone Institutes au identificat rolul-cheie al unui un compus chimic în procesul de îmbătrânire al corpului uman. Mecanismul identificat de echipa coordonată de doctorul Eric Verdin ar putea duce, potrivit descoperă.ro, la elaborarea unor noi terapii pentru tratarea şi prevenirea unui număr mare de afecţiuni asociate îmbătrânirii, inclusiv a problemelor cardiace, Alzheimer şi mai multe tipuri de cancer.

Cercetătorii au examinat rolul compusului beta-OHB (beta-hydroxybutyrate), unul din corpurile cetonice ce sunt produse în corp în timpul unei diete cu număr redus de calorii sau al unei diete ketogenice (o dietă ketogenică constă într-o alimentaţie bogată în grăsimi, cu o cantitate adecvată de proteine, şi redusă în carbohidraţi, ce imită anumite aspecte ale înfometării, forţând astfel corpul să ardă grăsimile în locul carbohidraţilor).

„Am descoperit că beta-OHB – principala sursă de energie a corpului în timpul activităţii fizice sau a postului – blochează o clasă de enzime care altfel ar promova stresul oxidativ. Aşadar, protejează celulele de îmbătrânire”, a explicat doctorul Verdin.

Stresul oxidativ are loc pe măsură ce celulele folosesc oxigen pentru a produce energie, însă această activitate eliberează şi alte molecule cu potenţial toxic, cunoscute sub numele de „radicali liberi”. Pe măsură ce celulele îmbătrânesc, ele devin mai ineficiente în lupta cu aceşti radicali liberi, astfel că aceştia au un efect dăunător, facilitând îmbătrânirea. Cercetătorii au descoperi că beta-OHB ajută la amânarea acestui proces de îmbătrânire.

Cercetătorii au descoperit că în dietele cu număr redus de calorii, compusul beta-OHB blochează clasa de enzime cunoscute sub numele de HDAC (histone deacetylases). Aceste enzime blochează în mod obişnuit două gene care joacă un rol esenţial în procesul de combatere a stresului oxidativ. Blocând aceste enzime, cele două gene se pot activa, ajutând astfel celulele să reziste stresului oxidativ.

„Rezultatele observate sunt relevante pentru un număr mare de afecţiuni neurologice, precum Alzheimer, Parkinson, autism şi multe alte probleme ce afectează milioane de oameni şi pentru care nu există în acest moment tratamente”, a spus Akkassoglou, coautor al studiului.

„Identificarea compusului chimic beta-OHB ca fiind legătura dintre restricţia calorică şi protecţia de stresul oxidativ permite cercetătorilor să exploreze noi metode de combatere a afecţiunilor”, a comentat Tadahiro Shimazu, un cercetător din cadrul echipei doctorului Verdin.