Zelenski la Belgrad: prima vizită în Serbia de la începutul războiului cu Rusia tensionează relațiile Belgrad–Moscova

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns vineri la Belgrad, în prima sa vizită în Serbia de la declanșarea invaziei ruse din 2022, marcând astfel un moment important în relațiile dintre Kiev și Belgrad.

Liderul ucrainean a anunţat pe platforma X că se află în Serbia pentru această primă vizită într-o ţară balcanică aliată tradiţională a Moscovei după începutul războiului din Ucraina. "Am ajuns în Serbia cu echipa mea", a scris Zelenski, precizând că vineri şi sâmbătă va avea "întrevederi importante" cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu premierul Djuro Macut.

Zelenski a subliniat că discuţiile vor viza "întărirea relaţiilor economice între ţările noastre, relaţiile cu Uniunea Europeană, alte domenii în care naţiunile noastre pot avea beneficii, precum şi chestiuni de securitate". La sosirea pe aeroportul din Belgrad, el a fost întâmpinat de ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, potrivit imaginilor difuzate pe contul său de X.

Vizita lui Zelenski este de aşteptat să tensioneze şi mai mult relaţia Serbiei cu Rusia, vechi aliat al Belgradului şi principal furnizor de gaz. În ajunul vizitei, Aleksandar Vucic a declarat că va discuta cu preşedintele ucrainean atât despre negocierile de aderare la UE, cât şi despre cooperarea economică şi energetică.

Între timp, Zelenski a anunţat că a ordonat desfăşurarea unor operaţiuni speciale împotriva industriei militare ruse. Aceste acţiuni au ca obiectiv "companii precise pe care le-am identificat deja", a scris el pe Facebook, după o reuniune cu membrii conducerii politice şi militare de la Kiev.

Participanţilor la întâlnire le-au fost atribuite sarcini clare, iar Zelenski a avertizat că "mă aştept ca acestea să fie executate întocmai". El a insistat că industria militară a Rusiei trebuie "redusă semnificativ" şi a criticat faptul că Moscova continuă să obţină din străinătate sprijin şi componente esenţiale pentru producţia de armament.

"Putem vedea că fiecare rachetă rusească, fiecare dronă şi alte arme conţin componente esenţiale din alte ţări, în lipsa cărora astfel de arme pur şi simplu nu ar putea exista", a afirmat preşedintele ucrainean, indicând că aceste lanţuri de aprovizionare trebuie întrerupte.

La începutul săptămânii, Zelenski a anunţat noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, continuând campania de 40 de zile, ordonată pe 25 iunie, care are ca ţinte principale centre logistice şi rafinării ruseşti. De atunci, armata ucraineană a atacat aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerţ electronic Wildberries, circa 25 de rafinării şi alte infrastructuri energetice, precum şi aproximativ 200 de petroliere şi nave comerciale în Marea Neagră şi Marea Azov.

Ca reacţie, Rusia a lansat doar în iulie 381 de rachete asupra Ucrainei, mai multe decât în orice altă lună de la începutul invaziei din februarie 2022. Moscova loveşte intens cu rachete şi drone porturile ucrainene, încercând să blocheze exporturile acestei ţări, mai ales pe cele de cereale, după ce propriile exporturi ruseşti au fost afectate de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii portuare.

Încă de acum doi ani, în contextul unei crize acute de arme şi muniţii, Zelenski a căutat să consolideze legăturile cu statele din Balcani pentru a dezvolta împreună o producţie militară comună. La un summit cu statele din sud-estul Europei desfăşurat în Albania, el a atras atenţia asupra nevoilor Ucrainei în domeniul apărării.

"Peste 500 de companii din Ucraina lucrează în industria de apărare, dar nu este suficient. Avem probleme cu muniţiile", a spus Zelenski în deschiderea reuniunii. Din acest motiv, el a explicat că Ucraina este interesată de colaborare în producţia comună de arme şi muniţii cu ţările balcanice şi a propus organizarea unui summit separat dedicat exclusiv acestei teme. Zelenski a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin "trebuie să piardă" războiul, deoarece "aceasta este baza securităţii în Europa".

Premierul albanez Edi Rama, a cărui ţară furnizează încă de la începutul invaziei arme şi muniţii Ucrainei, a cerut, la rândul său, intensificarea ajutorului militar şi financiar pentru Kiev. "Nu putem permite ca Rusia să câştige şi Ucraina să piardă", a declarat şeful guvernului albanez.

El a amintit că "Putin a vrut să şteargă Ucraina de pe harta lumii în câteva zile, dar nu a reuşit (...). Supravieţuirea Ucrainei depinde de sprijinul militar şi financiar. Acesta nu trebuie amânat din raţiuni politice interne şi nici de birocraţie", a continuat Edi Rama, subliniind urgenţa deciziilor.

La summit au mai participat preşedinţii Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, Muntenegrului, Jakov Milatovic, Serbiei, Aleksandar Vucic, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani, precum şi premierii Bosniei-Herţegovina, Bojana Kristo, şi Croaţiei, Andrej Plenkovic, alături de comisarul european pentru extindere, Oliver Varhely.

Reuniunea a analizat implicaţiile războiului din Ucraina asupra regiunii balcanice şi formele concrete de sprijin pe care Balcanii le pot oferi Kievului, inclusiv prin ajutor militar suplimentar. Serbia, participantă la summit, nu s-a aliniat sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, însă preşedintele Aleksandar Vucic s-a întâlnit de mai multe ori cu Zelenski în marja unor conferinţe internaţionale.

Pe fundalul acestor evoluţii, Rusia şi-a exprimat tot mai des nemulţumirea faţă de situaţia de pe front şi faţă de asistenţa pe care Ucraina o primeşte din exterior. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a susţinut că atacurile Ucrainei asupra unor obiective din interiorul Rusiei sunt prezentate în Occident drept o schimbare majoră a dinamicii războiului.

Potrivit lui Lavrov, ţările occidentale consideră că loviturile ucrainene în profunzimea teritoriului rus reprezintă o victorie care ar putea conduce la dezintegrarea Rusiei, însă "ruşii nu vor accepta ultimatumuri" şi "nu şi-au pierdut demnitatea". "Ei văd că lovesc ţinte cu multe dintre armele lor cu rază lungă de acţiune şi au început să promoveze aceasta ca o schimbare a dinamicii conflictului, şi anume că Ucraina ar putea învinge Rusia", a remarcat şeful diplomaţiei ruse într-un interviu acordat agenţiei TASS.

În opinia lui, se aud din nou "sloganuri de provocare a unei înfrângeri strategice Rusiei, sloganuri de decolonizare a Rusiei, ceea ce înseamnă în mod deschis dezintegrarea ţării noastre". Lavrov a vorbit şi despre intensificarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, depozitelor de combustibil şi bazelor militare de pe teritoriul rus, strategie de război asimetric la care Kievul a adăugat, în ultimele săptămâni, lovituri împotriva depozitelor Wildberries, echivalentul rus al platformei Amazon.

Ministrul rus susţine că Occidentul "sprijină activ" politicieni ruşi aflaţi în exil şi organizează în Europa diverse "grupuri anti-ruseşti" care strâng fonduri pentru o "luptă clandestină menită să fractureze societatea rusă". "Este un lucru pe care ei nu îl ascund deloc. Canalele noastre de televiziune arată toate planurile Occidentului. Şi este important ca toată lumea să vadă asta, pentru a înţelege că nu este o glumă (...) Întreaga lume autoproclamată "civilizată" s-a ridicat împotriva noastră", a mai spus Lavrov.

El a adăugat că "întreaga lume urmăreşte cu mare atenţie, iar unii cu mari aşteptări, cum se va termina acest război impus de Occident", la care, potrivit lui, preşedintele Vladimir Putin ar fi răspuns prin lansarea campaniei militare în Ucraina. În viziunea Moscovei, statele occidentale au crezut că au Rusia "în buzunar" şi acum solicită un armistiţiu în Ucraina ca premisă pentru negocieri, o poziţie interpretată de Kremlin drept un "ultimatum".

Lavrov mai consideră că Rusia "face progrese zilnic" pe frontul ucrainean. Nu la viteza dorită, dar, afirmă el, armata rusă caută să-şi protejeze trupele. Potrivit şefului diplomaţiei ruse, Ucraina "vrea să compenseze eşecurile sale pe front prin atacuri teroriste" şi prin încercarea de a submina nivelul de trai cu care ruşii s-au obişnuit, tablou care accentuează şi mai mult polarizarea dintre naraţiunile celor două părţi implicate în conflict.