Dronă cu explozibil doborâtă cu piciorul pe aeroportul NATO Leipzig/Halle. Ancheta vizează o posibilă operațiune de terorism de stat

Un şofer de autobuz a împiedicat o posibilă tragedie pe aeroportul german Leipzig/Halle, după ce a doborât o dronă încărcată cu explozibil care ajunsese în zona restricţionată a aerogării.

Drona încărcată cu material exploziv, care marţi seara ar fi putut provoca o catastrofă pe aeroportul Leipzig/Halle, a fost doborâtă de şoferul de autobuz, a declarat presei deputatul conservator Detlef Seif din CDU. Potrivit acestuia, şoferul a observat aparatul zburând foarte jos, l-a lovit cu piciorul, iar drona s-a prăbuşit şi s-a oprit la sol. Seif a calificat intervenţia drept curajoasă, dar extrem de periculoasă.

Aeroportul vizat este un centru important pentru logistica NATO. El reprezintă principala bază de operaţiuni pentru Soluţia Internaţională de Transporturi Aeriene Strategice (SALIS), gestionată de Alianţă, care foloseşte o flotă de aeronave Antonov. Totodată, aeroportul este un nod major pentru transportul de mărfuri, utilizat de mai multe companii de profil, inclusiv DHL.

Procurorii au stabilit că explozibilul montat pe dronă era de uz profesional, iar dispozitivul era echipat şi cu detonator. Parchetul federal a deschis o anchetă pentru terorism, vizând atât provenienţa dronei, cât şi intenţia din spatele atacului eşuat.

Despre incident s-a aflat abia miercuri, iar relatarea lui Detlef Seif este, deocamdată, cea mai detaliată. Autorităţile nu au făcut public numele şoferului şi nu au explicat încă de unde a venit drona sau cum a reuşit să pătrundă într-o zonă cu acces restricţionat a aeroportului. Armin Schuster, ministrul de interne al landului Saxonia, unde se află aeroportul Leipzig/Halle, a elogiat intervenţia bărbatului, dar a avertizat că „nu este un model de imitat. E destul să ne anunţaţi”.

Potrivit presei germane, drona a fost găsită în apropierea mai multor avioane de marfă ucrainene Antonov An-124, unele dintre cele mai mari aeronave din lume. În acelaşi timp, de aproximativ un an, dronele perturbă zborurile civile în Europa. Deşi au existat suspiciuni privind o posibilă provocare externă, până acum nu au apărut dovezi convingătoare în acest sens, indiferent de ţară. Şi în România au fost depistate drone pe sau în apropierea Aeroportului Otopeni. Acum însă este vorba despre o dronă încărcată cu explozibil, descoperită pe un aeroport german.

Un avion de marfă al companiei DHL a fost nevoit să anuleze aterizarea la Leipzig şi, în timp ce se îndepărta de aeroport, s-a ciocnit în aer de un obiect necunoscut. Aeronava a aterizat ulterior în siguranţă pe un alt aeroport. O echipă antiteroristă a preluat imediat ancheta.

Anchetatorii au precizat că, în noaptea de marţi spre miercuri, „o dronă care transporta un dispozitiv exploziv necunoscut a fost zărită de un angajat al aeroportului în zona de securitate a zonei de operaţiuni de marfă, lângă pista de sud”. Ulterior, „un al doilea obiect zburător neidentificat, suspectat a fi o dronă, s-a ciocnit cu un avion de marfă după ce acesta decolase din nou, în urma închiderii anterioare a pistei. Au fost constatate avarii minore la aeronavă după ce aceasta a aterizat la Hanovra”, au mai indicat aceştia.

Aeroportul din estul Germaniei are un rol militar deosebit de important. El funcţionează ca nod de transport pentru mărfuri militare, inclusiv pentru forţele germane şi pentru aliaţii NATO, şi găzduieşte o bază a companiei aeriene ucrainene Antonov Airlines.

Drona depistată este un quadrocopter echipat cu un dispozitiv exploziv. Aceasta a fost găsită în apropierea unui avion de marfă ucrainean de tip Antonov. Unele surse media au relatat că explozibilul ar fi fost obţinut din îngrăşământ şi benzină, în timp ce alte relatări menţionează tetranitratul de pentaeritritol (PETN) ca substanţă principală.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, aflat în vacanţă în Italia, a decis să se întoarcă de urgenţă în ţară pentru a se deplasa la Leipzig, unde are programate întâlniri cu autorităţile federale şi regionale implicate în gestionarea crizei.

Sunt luate în calcul mai multe scenarii, printre care şi o posibilă tentativă a Rusiei de a ataca echipamentele ucrainene aflate pe teritoriul german. Moscova nu a comentat deocamdată. ”Dacă s-ar dovedi că în spatele acestei acţiuni se află un stat, aceasta ar constitui nu doar terorism, ci terorism de stat îndreptat împotriva Republicii Federale Germania şi a cetăţenilor săi”, a declarat Konstantin von Notz, purtătorul de cuvânt al Partidului Verde pe probleme privind supravegherea serviciilor de informaţii, pentru o publicaţie germană.

Din cauza incidentului, mai multe aeronave, inclusiv un avion de pasageri venit din Mallorca, au fost redirecţionate. Operaţiunile pe partea de nord a aeroportului au fost reluate după aproximativ două ore, însă pista de sud, unde a fost descoperită drona, a rămas închisă. Poliţia a folosit un robot de dezamorsare a bombelor pentru examinarea obiectului suspect.

Contextul tensionat din regiune este amplificat şi de incidentele recente din spaţiul aerian românesc. Sâmbătă, 25 iulie, o a doua dronă a fost doborâtă în România. Coincidenţa face ca aparatul neidentificat de zbor să fi fost doborât de acelaşi pilot care cu o zi înainte, în judeţul Buzău, intervenise cu acelaşi avion F‑16.

Într-o intervenţie televizată, analistul politic Bogdan Chirieac a afirmat că există posibilitatea ca cineva să testeze capacitatea de reacţie a României. „După ce s-a întâmplat cu drona de la Buzău, mă așteptam să fie interceptată deasupra Bucureștiului. Din nefericire, cineva testează capacitatea de reacție a României. În ce scop? Nu știu. Aici sunt armata, serviciile și diplomația, dar bine nu este. Nu este bine deloc”, a spus Bogdan Chirieac.

Întrebat de ce aceste drone nu sunt interceptate mai eficient, Chirieac a susţinut că astfel de incidente „Șubrezesc și mai mult situația economică a României, dar lucrul acesta se datorează lipsei de viziune a șefilor Armatei Române, care nu s-au adaptat rapid la noile realități de pe câmpul de luptă. În loc să cumpere drone și sisteme antidrone, au cumpărat tancuri”.

„Pur și simplu, cei care au hotărât achizițiile pentru Armata României sunt în secolul XX, nu în secolul XXI. Cu toții, civilii, vedem lucrul acesta, experții și analiștii îl văd și ei. Asta mă împiedică să înțeleg de ce armata cumpără echipamente cu care nu are ce face. Cineva ar trebui să răspundă în Parlamentul României în legătură cu aceste achiziții. În acest moment, România nu are suficiente sisteme antidrone pentru a se apăra cât de cât împotriva valului de drone de tot felul. Văd că sunt și drone aeriene, și drone maritime. Drone terestre n-am văzut”, a mai spus Bogdan Chirieac.

„Trebuia cerut sprijinul NATO încă de când a căzut prima dronă la Galați, peste un bloc de locuințe. Iar după ce am scăpat, ca prin urechile acului, de dezastrul de la Constanța, în mod evident trebuia invocat Articolul 4 privind consultările. Trebuia făcut tot ceea ce era necesar pentru acest lucru. Nu știu de ce nu s-a făcut. Sau, dacă s-a făcut, s-o fi făcut, dar nu știm noi. S-o fi cerut în secret sprijinul. Aș vrea să fie așa, dar am sentimentul că nu s-a făcut nimic”, a completat acesta.