Zegrean explică de ce Legea salarizării riscă să fie respinsă în Parlament și blocată în actuala sesiune

Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a explicat în detaliu cum poate fi adoptată Legea salarizării și dacă există șanse reale ca proiectul să treacă de Parlament în forma actuală.

Legea salarizării unitare este în prezent unul dintre cele mai intens dezbătute proiecte, mai ales că a generat proteste ale angajaților din numeroase sectoare bugetare. Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a arătat care este procedura prin care legea poate fi adoptată în forma propusă acum și de ce consideră că șansele ca proiectul să fie aprobat de Parlament sunt reduse.

„După Constituție, inițiativă legislativă are Guvernul, care, în principal, el este cel care deservește Parlamentul prin inițiative legislative. Fiecare parlamentar are același drept ca și Guvernul, poate să inițieze orice proiect de lege își dorește sau să se alăture unui proiect existent, să și-l însușească, să semneze și el acolo. Și mai este poporul, care are inițiativă legislativă, dar e complicat, trebuie să fie 500.000 de oameni... Trebuie să fie asumat de oricare dintre parlamentari. Un parlamentar poate face acest lucru.

Un singur parlamentar poate să ia legea asta - din ziar, de unde o găsește el - și să meargă cu ea și s-o înregistreze la secretariatul camerei din care face parte (n.r. Camera Deputaților/Senat)”, a explicat Augustin Zegrean.

Fostul președinte al CCR consideră că liderii politici nu au încă o decizie clară în privința legii salarizării. El susține că proiectul, în forma actuală, nu ar primi votul în Parlament: „Nu au încredere unul în ceea ce spune celălalt. Se gândesc că dacă intră legea și este respinsă, s-a terminat povestea. O lege care se respinge într-o sesiune, în acea sesiune nu mai poți să vii cu acel proiect de lege”. Practic, respingerea ar bloca reluarea inițiativei în aceeași sesiune parlamentară.

„Din ce știu și eu, nu cred că ar trece, pentru că sunt prea mulți pe legea asta; și nu atât cât sunt supărați pe lege, ci sunt supărați pe fostul prim-ministru - actualul prim-ministru demisionar. Acesta e motivul pentru care nu știu cum să facă și cine să o susțină. Am înțeles că liberalii ar vrea s-o susțină, dar ceilalți nu mai vor să se alieze, și lucrurile se complică. Problema importantă este că nu mai poate fi susținută în aceeași sesiune legea respectivă. (...) Problema e dacă ei (n.r. parlamentarii) se aliază la vot. Dacă nu votează cât trebuie, fac degeaba demersul acesta”.

În privința rolului premierului general Nicușor Dan în negocierile pentru legea salarizării, Zegrean crede că „nu poate să facă mare lucru”, în condițiile în care premierul Ilie Bolojan a anunțat existența unor discuții coordonate de consilierul prezidențial Radu Burnete. „Președintele nu are drept de inițiativă legislativă. Doar domnitorul Cuza avea inițiativă legislativă, dar nici regele nu avea”, a subliniat fostul judecător constituțional, arătând limitele atribuțiilor actualului șef al statului în domeniul legiferării.

Cu toate acestea, Parlamentul poate convoca un număr nelimitat de sesiuni extraordinare, astfel încât legea salarizării să fie dezbătută și adoptată într-o sesiune ce ar putea fi organizată la începutul lunii august, nu neapărat la sfârșitul lunii iulie, când este programată prima sesiune extraordinară. Zegrean a explicat că această flexibilitate poate fi folosită pentru a menține proiectul în discuție.

„Depinde exclusiv de șefii Camerelor (n.r. Parlamentului), ei stabilesc, convoacă Birourile permanente, stabilesc ordinea de zi și convoacă sesiunea extraordinară. Nu este limitat numărul de sesiuni extraordinare, e nelimitat. Pot convoca câte vor, câte una în fiecare zi. Dar nu ajută la nimic, că nu cred că se vor schimba lucrurile peste vară. Președintele poate să încerce să-i convingă, dar și această mediere are o limită. Președintele e cel care promulgă legea, e cel care poată să respingă legea spre Parlament pentru o nouă lectură, să sesizeze CCR, adică alte atribuții decât cea de a legifera”, a adăugat Zegrean.

Termenul-limită pentru adoptarea legii salarizării unitare este 31 august. Dacă acest jalon din PNRR nu este respectat, Romania riscă să piardă 770 de milioane de euro aferente Cererii de plată nr. 4, ceea ce pune o presiune suplimentară pe clasa politică în privința unei decizii rapide.