Washington reconfigurează prezența militară în Europa: patru scenarii la Pentagon, dar România își păstrează trupele americane

Pentagonul elaborează mai multe scenarii privind viitoarea prezență militară americană în Europa, iar analiza în curs va oferi cel puțin patru seturi de opțiuni pentru secretarul american al apărării, Pete Hegseth, până la data de 6 noiembrie. Termenul limită pentru definitivarea evaluării este luna decembrie, potrivit unui document consultat de agențiile internaționale.

Aliații europeni din NATO sunt îngrijorați că această evaluare, anunțată în iunie la Washington, și care ar trebui să se încheie în decembrie, ar putea duce la reduceri semnificative ale efectivelor americane din Europa, unde se află în prezent aproximativ 80.000 de militari. De asemenea, se teme că vor fi „pedepsite” statele pe care președintele Donald Trump le consideră insuficient implicate sau deloc implicate în campania militară americano-israeliană împotriva Iranului, lansată la sfârșitul lunii februarie.

Subsecretarul american al apărării pentru politici, Elbridge Colby, urmează să discute cu ambasadorii statelor membre la NATO despre această analiză a forțelor americane desfășurate în Europa. Consultările au ca scop clarificarea opțiunilor aflate pe masă și evaluarea efectelor lor asupra arhitecturii de securitate europene.

„Dorim să fim capabili să discutăm despre avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni”, a declarat un reprezentant al Pentagonului, sub protecția anonimatului. Nu este limpede, deocamdată, dacă detaliile acestor opțiuni vor reuși să liniștească statele europene mai sceptice cu privire la intențiile Washingtonului.

Administrația Trump a transmis în repetate rânduri că intenționează să reducă resursele militare alocate Europei și că se așteaptă ca aliații europeni din NATO să preia o parte tot mai mare din responsabilitatea pentru propria apărare. În acest context, consultările din cadrul Alianței capătă o importanță aparte.

Donald Trump s-a arătat tot mai deranjat de situația în care unele state europene membre NATO se bazează de ani buni pe garanțiile de securitate americane, însă nu au sprijinit suficient războiul împotriva Iranului sau alte inițiative strategice ale Washingtonului.

„Preşedintele Trump a fost nemulţumit pe bună dreptate de comportamentul anumitor aliaţi în ultimele luni. Aşadar, există în mod clar cel puţin un semnal că avem opţiuni ce ne indică o reducere a nivelului forţelor noastre în Europa”, a explicat reprezentantul Pentagonului, sugerând că scenariile care includ diminuarea prezenței militare americane sunt reale și active.

La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a manifestat înțelegere față de dezamăgirea lui Donald Trump, dar a insistat că marea majoritate a statelor aliate europene au furnizat sprijin Statelor Unite. El a explicat că există o tendință clară ca Europa să-și asume mai multă responsabilitate pentru apărarea proprie, în timp ce SUA își ajustează prioritățile strategice globale.

Mark Rutte a vorbit, la București, despre conceptul NATO 3.0 și semnificația acestuia: mai multă răspundere pentru Europa, mai puțină pentru SUA. El a arătat că, în cadrul summitului de la Haga, liderii aliați au discutat despre problema cheltuielilor de apărare, despre necesitatea egalizării acestora și despre faptul că, în mod evident, este nevoie de investiții suplimentare pentru dezvoltarea de capacități militare noi.

”Răspunsul scurt este da, este pasul logic următor. Am avut un summit la Haga, a trebuit să discutăm despre aceste probleme urgente ale cheltuielilor și despre egalitatea de cheltuieli. Clar, trebuia să cheltuim mai mult și pentru că avem nevoie de capacități în plus” a răspuns Mark Rutte.

”S-a ajuns la o cifră de 3,5% acum, care să ajungă la 5%. NATO 3.0 e următorul pas logic, în care Europa își asumă mai multă răspundere pentru propria sa apărare convențională, făcând posibil ca cel mai mare aliat al nostru, SUA, să se poate ocupa de multe alte teatre, cum ar fi, de exemplu, Asia. Dorim, colectiv, împreună cu SUA, să prevenim apariția unor goluri în sistemele noastre defensive. Dacă noi preluăm mai multe atribuții, atunci SUA se pot ocupa de alte priorități” a continuat secretarul general al NATO.

În privința Iranului, Mark Rutte a subliniat că Europa nu ignoră mesajele venite de la Washington: ”Europa a auzit și răspunde. Se preconizează prepoziționarea unor nave care să rezolve o serie de probleme în Strâmtoare Ormuz”. Această măsură ar indica o implicare mai activă a statelor europene în securitatea maritimă dintr-o zonă strategică pentru fluxurile energetice globale.

În timp ce discuțiile despre redimensionarea prezenței militare americane în Europa se intensifică, în spațiul public au apărut informații despre o posibilă reevaluare amplă a posturii strategice a Statelor Unite pe continent. Potrivit unor evaluări prezentate la Washington, în următoarele șase luni ar putea avea loc retragerea a aproximativ 60.000–80.000 de militari americani din Europa, însă România nu s-ar afla printre statele vizate direct de aceste modificări.

Subiectul a fost readus în prim-plan după vizita consilierului prezidențial Marius Lazurca la Washington. Acolo, conform unei postări a unui înalt oficial al Pentagonului, i-a fost prezentată această analiză privind viitoarea postură militară americană în Europa, inclusiv scenariile posibile pentru ajustarea efectivelor și redistribuirea resurselor.

Despre ce ar însemna aceste schimbări pentru securitatea regională și care ar fi implicațiile pentru flancul estic al NATO a vorbit Tudor Curtifan, redactor-șef Defense Romania, într-o intervenție televizată. El a explicat că este vorba de un proces mai amplu, legat atât de transformarea NATO, cât și de reorientarea strategică a Statelor Unite.

"S-a discutat, într-adevăr, exact cum a anunțat și domnul Lazurca, cum a anunțat și sub-secretarul Departamentului Apărării din Statele Unite. S-a prezentat practic, în avans, din ce am văzut, un plan de reconfigurare a posturii americane în Europa și asta are legătură în primul rând cu NATO 3.0, cu strategia Statelor Unite de securitate, cât și de apărare, cu privire la Europa.

Are legătură și cu acel pivot spre Indo-Pacific pe care îl face actuala administrație și pe care l-a început Barack Obama pentru că expresia, până la urmă, îi aparține doamnei Hillary Clinton, dar nu a fost niciodată concretizat. Totuși, asta nu înseamnă abandonarea Europei sau părăsirea Europei de către Statele Unite", a declarat Tudor Curtifan.

Întrebat dacă există riscul ca România să piardă trupele americane dislocate pe teritoriul național, Tudor Curtifan a respins această ipoteză. El a insistat că esențială este menținerea unei prezențe americane relevante și consolidarea rolului strategic al României în arhitectura de securitate a regiunii.

"Eu nu cred că e vreun risc să îi piardă. Importantă e prezența în continuare a Statelor Unite aici. România trebuie să-și joace clar cartea, adică să nu rateze cu poarta goală ceea ce avem. Mă refer la relevanța noastră strategică, Marea Neagră, importanța pentru Statele Unite, care va fi și în procedura de reconstrucție a Ucrainei, când se va întâmpla asta.

Am văzut criza din Golf, cât de importantă e în continuare baza Kogălniceanu pentru operațiunile militare din Golf și aici România a acționat corect, din punctul meu de vedere, în Parlament, chiar dacă unii au pus bețe în roate. Mă refer la votul AUR împotriva prezenței americane de la Kogălniceanu și de pe alte aerodromuri.

Există foarte multe aspecte, inclusiv poziția României pentru influența Statelor Unite în Caucaz, care e un orizont extrem de important spre care Statele Unite se uită tot mai des. Deci avem cărți pe masă, important e să știm să le jucăm", a punctat Tudor Curtifan, subliniind că relevanța strategică a României, în special la Marea Neagră și în vecinătatea Ucrainei și Caucazului, face parte din calculele pe termen lung ale Washingtonului.