„Războiul e la granița noastră”. Stagiul militar și pregătirea populației revin în prim-plan în România

Suntem pregătiți pentru cel mai grav scenariu militar?

Ovidiu Dranga a afirmat că se așteaptă la o posibilă escaladare din partea Rusiei. Ambasadorul consideră că Moscova testează capacitatea de reacție a NATO, atât pe flancul estic, cât și în statele occidentale. Nimeni nu este complet în siguranță, iar scenariul unui atac asupra unui stat NATO este „mai aproape de realitate decât acum un an”.

Diplomatul a subliniat că România și celelalte state NATO trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare. De asemenea, populația trebuie pregătită pentru cea mai gravă situație, adică războiul. El crede că este necesară discutarea unei forme moderne de stagiu sau pregătire militară a populației, diferită de serviciul militar obligatoriu de dinainte de Revoluție.

Ovidiu Dranga a propus și familiarizarea tinerilor cu noile tehnologii militare. Ambasadorul a spus că România are nevoie de o dezbatere matură privind riscurile de securitate: „Războiul e la granița noastră”.

„Eu mă aștept la o escaladare. E limpede că Rusia încearcă să testeze capacitatea noastră de răspuns, nu doar a noastră, pe flancul estic, ci și a aliaților din Vest. Pentru că e foarte greu să îți dai seama cum va reacționa un aliat, cum va reacționa Alianța în ansamblu, dacă te limitezi la atacuri asupra țărilor de pe flancul estic. Apar asemenea amenințări foarte palpabile în Germania, poate că și în alte țări. Am auzit că au fost și în Danemarca, cel puțin anul trecut au existat discuții pe această temă. Nimeni nu e ferit de asemenea atacuri. Eu cred că suntem vizați cu toții, toți aliații.

Nu știu dacă în egală măsură, dar e limpede că există un plan care vizează testarea capacității de reacție, a modului în care ne comportăm în cadrul Alianței, cum reacționăm politic și militar, cum reacționăm industrial și cum reacționăm din punctul de vedere al rezilienței societale. E un subiect delicat pentru că ne duce spre discutarea unui aspect sensibil pentru publicul larg. Cum ne pregătim pentru un scenariu negativ? Noi, ca societate”, a spus ambasadorul Ovidiu Dranga.

Ovidiu Dranga a arătat că posibilitatea unui atac asupra unui stat NATO trebuie descurajată prin dezvoltarea capacităților militare și integrarea lor de-a lungul întregului flanc estic.

„Nu știu de ce ne ferim de acest scenariu. Da, teoretic, și e deja mai aproape de realitate decât acum un an, scenariul unui război sau al unui atac, cel puțin al unui atac împotriva unei țări membre NATO, pentru care ar trebui să fim pregătiți, ar trebui să îl descurajăm. Asta înseamnă capacități noi, capacități bine integrate, capacități integrate de-a lungul flancului estic, de la nord la sud, care să descurajeze un atac. Dar e vorba de mai mult decât atât. Dacă există riscul unor atacuri în interiorul țării, e limpede că trebuie să fim mult mai vigilenți și toată arhitectura noastră de securitate trebuie pregătită pentru un scenariu extrem. Iar populația trebuie să înțeleagă faptul că pregătirea în materie de securitate, pregătirea militară, e o necesitate până la urmă”, a mai declarat ambasadorul.

El a punctat că pregătirea nu ar trebui să se limiteze la forțele armate. Întreaga arhitectură de securitate trebuie adaptată unui scenariu extrem. Populația trebuie informată corect și trebuie să înțeleagă noile riscuri. În acest context, ar putea fi repusă în discuție inclusiv ideea unei forme de armată obligatorie sau a unui program echivalent, adaptat realităților actuale.

„Ce înseamnă asta? Eu duc lucrurile un pic mai departe decât o fac poate alții și îmi asum asta. Nu știu dacă o discuție vizavi de un stagiu militar obligatoriu e o discuție inoportună acum. Multe țări își pun această problemă. Poate nu un serviciu militar obligatoriu cum am avut înainte de Revoluție. Am făcut armata în 1984-1985, la termen redus, și pot să spun că nu acela e modelul. Dar există alte forme de pregătire militară pentru populație care să se potrivească actualelor condiții și tehnologiilor noi. Eu nu știu în ce măsură un program de promovare a acestei pregătiri militare pentru tineret ar fi un lucru inadecvat sau inoportun, mai ales acum când... Vă dați seama, imaginați-vă elevi de liceu care au preocupări în zona tehnică și care cred că ar fi interesați să vadă cum funcționează o dronă militară, cum se dirijează, cum se construiește o asemenea dronă și cum e folosită”, a explicat ambasadorul.

Acesta a insistat că ideea unei familiarizări a unor segmente ale populației cu noile realități militare și tehnologice ar fi benefică. „Ideea în sine de a familiariza segmente ale populației cu această chestiune cred că e o idee bună. Și asta ar însemna un efort conjugat din partea mai multor instituții. Această chestiune trebuie discutată la nivelul potrivit. Armata și industria de apărare operează într-o societate. Nu operează în afara ei. O societate care, după părerea mea, este nepregătită pentru anumite genuri de risc. Nepregătită pentru că nu i s-a explicat suficient, de o manieră profesionistă, care sunt consecințele, riscurile care ne pândesc și care sunt riscurile unui scenariu negativ, mergând chiar până la un atac armat. Acest lucru trebuie să înceteze. Trebuie să ne asumăm o dezbatere matură, din care să desprindem niște soluții, niște variante. Cred că fiecare dintre noi, cei care am lucrat în domeniu sau care încă am dori să mai lucrăm în acest domeniu, am avea ceva de spus și lumea nu s-ar speria dacă s-ar discuta niște ipoteze. Războiul e la granița noastră. Am avut incidente grave pe teritoriul național, provocate de drone rusești”, a mai spus ambasadorul.