Meta plătește până la 16,68 miliarde de dolari și impune limite pentru minori pe Facebook și Instagram după acordul cu 29 de state americane

Meta Platforms a acceptat să plătească o sumă maximă de 16,68 miliarde de dolari şi să introducă modificări majore pe platformele Facebook şi Instagram pentru a soluţiona plângerile formulate de statele din SUA. Acestea susţineau că firma a conceput platformele pentru a crea dependenţă la copii, a indus în eroare consumatorii în privinţa siguranţei lor şi a colectat în mod necorespunzător datele personale ale minorilor.

Acordul încheiat cu 29 de state americane pune capăt unui proces federal considerat una dintre cele mai importante încercări de până acum de a demonstra acuzaţiile că marile companii de social media le-au provocat daune tinerilor utilizatori. Prin această înţelegere se încheie o etapă majoră din seria de procese îndreptate împotriva Meta.

Compania va introduce limite zilnice de utilizare şi va restricţiona accesul pe timp de noapte pentru copiii care folosesc Facebook şi Instagram. Totodată, va întări măsurile de protecţie pentru a bloca accesul minorilor la conţinut destinat exclusiv adulţilor sau cu restricţii de vârstă.

Deşi a acceptat acordul, compania cu sediul în Menlo Park, California, continuă să nege că ar fi încălcat legea sau că ar fi comis vreun abuz în modul în care şi-a dezvoltat serviciile.

În acelaşi timp, înţelegerea de miercuri acoperă şi procesele intentate de statele California, Illinois, New Mexico şi Washington, D.C., legate de confidenţialitate în contextul scandalului Cambridge Analytica, când firma de consultanţă a colectat date personale de la milioane de utilizatori Facebook. Pentru închiderea acestor cauze, statele vor primi în total 459,3 milioane de dolari.

După anunţarea acordului, acţiunile Meta au crescut cu 2,3% la deschiderea şedinţei de tranzacţionare, semn că investitorii au primit pozitiv vestea clarificării acestor riscuri juridice.

Plângerile recent soluţionate fac parte dintr-un val mai amplu de litigii iniţiate de state, administraţii locale, districte şcolare şi persoane fizice, care acuză Meta şi alte companii de social media că au alimentat o criză naţională a sănătăţii mintale în rândul tinerilor. Reclamantii susţin că aceste platforme au fost gândite astfel încât să ţină copiii cât mai mult online.

Procesul derulat la tribunalul federal din Oakland, California, a vizat plângerile statelor California, Colorado, Kentucky şi New Jersey, potrivit cărora Meta a încălcat legislaţia statală privind protecţia consumatorilor. Instanţa a analizat modul în care compania şi-a prezentat serviciile şi riscurile asociate acestora.

În plus, cauza a inclus plângerile celor 29 de state care au acuzat Meta că a încălcat Legea federală privind protecţia confidenţialităţii copiilor online (COPPA). Compania ar fi colectat date personale de la utilizatori despre care ştia că sunt copii, fără a obţine notificarea sau consimţământul părinţilor, şi ar fi folosit aceste date pentru antrenarea modelelor de învăţare automată şi de inteligenţă artificială generativă.

Meta a susţinut constant că nu ar fi putut induce în eroare consumatorii afirmând că serviciile sale ar crea dependenţă, deoarece „dependenţa de reţelele sociale” nu este recunoscută ca afecţiune psihiatrică. Din perspectiva companiei, această acuzaţie nu are bază medicală clară.

Înainte de începerea procesului, pe 18 august, Meta a declarat că statele California, Colorado, Kentucky şi New Jersey cereau penalităţi de până la 1,4 trilioane de dolari. Statele au sugerat însă că suma realistă ar fi mult mai mică, apropiată de 200 de miliarde de dolari, ceea ce a creat un ecart major între poziţiile celor două părţi.

O CRIZĂ A SĂNĂTĂŢII MINTALE

Meta, Snapchat şi compania-mamă Snap, YouTube şi compania-mamă Alphabet, precum şi TikTok şi compania-mamă ByteDance continuă să se confrunte cu mii de procese în instanţele federale şi de stat. Acestea se bazează pe acuzaţii potrivit cărora platformele ar fi fost concepute deliberat cu funcţii care creează dependenţă la copii şi adolescenţi, contribuind la o veritabilă criză a sănătăţii mintale în rândul acestora.

Luna trecută, la Nashville a început un nou proces în baza plângerilor depuse de statul Tennessee împotriva Meta, ceea ce arată că ofensiva juridică împotriva companiei este departe de a se fi încheiat.

La nivel federal, numeroase cauze au fost reunite în faţa judecătoarei federale de district Yvonne Gonzalez Rogers din Oakland. Printre acestea se regăsesc procese iniţiate de persoane fizice, districte şcolare şi guverne statale, care invocă prejudicii variate, de la probleme de sănătate mintală până la încălcări ale confidenţialităţii.

La începutul acestui an, Meta a pierdut ambele faze ale unui proces de referinţă intentat de statul New Mexico. În martie, un juriu a decis că firma a indus în eroare consumatorii în legătură cu siguranţa platformelor sale şi a obligat-o să plătească 375 de milioane de dolari despăgubiri.

Ulterior, pe 6 august, un judecător a stabilit că Meta a generat o tulburare a ordinii publice şi a impus companiei plata a încă 567 de milioane de dolari, precum şi implementarea unor măsuri suplimentare de siguranţă destinate tinerilor utilizatori.

Tot în martie s-a încheiat primul proces intentat de o persoană fizică împotriva Meta şi Google, privind efectele psihologice ale folosirii platformelor. Un juriu din Los Angeles a constatat că societăţile sunt responsabile pentru depresia şi anxietatea reclamantei Kaley G.M. şi le-a obligat să plătească despăgubiri totale de 6 milioane de dolari.

Atât Meta, cât şi Google au anunţat că vor face apel împotriva acestor verdicte şi că vor continua să îşi apere modul în care şi-au proiectat şi administrat serviciile online.