Vizita secretă a șefului CIA la Moscova, în plin război și crize globale: avertisment pentru Putin și negocieri care trec dincolo de Ucraina

Directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat marți o vizită surprinzătoare la Moscova, unde a rămas aproximativ patru ore, deplasare care ridică numeroase semne de întrebare asupra mizei reale a discuțiilor purtate în capitala Rusiei.

Ambasadorul Ovidiu Dranga a analizat semnificația acestei vizite, întrebându-se ce mesaje ar fi putut fi transmise conducerii de la Kremlin și ce informații pot fi deduse din modul discret în care a fost organizată. El a subliniat că nu este deloc întâmplător momentul ales, într-o perioadă de tensiune majoră între SUA și Rusia.

Potrivit lui Ovidiu Dranga, vizita discretă a șefului CIA la Moscova are o încărcătură aparte. Ea vine într-un context marcat de războiul din Ucraina și de riscul unei escaladări. Există numeroase speculații că Washingtonul ar fi transmis un avertisment direct lui Vladimir Putin privind o posibilă extindere a conflictului sau o tentativă de testare a unității NATO.

Diplomatul consideră însă că agenda discuțiilor ar fi putut depăși cu mult dosarul ucrainean. În evaluarea sa, nu este exclus ca în dialog să fi intrat și dosarul iranian, situația tensionată din Orientul Mijlociu, dar și evoluțiile din Peninsula Coreeană. El a vorbit despre apariția unei legături tot mai evidente între mai multe focare de criză, pe fundalul cooperării tot mai strânse dintre Rusia și Iran și al sprijinului militar oferit Moscovei de către Coreea de Nord. Astfel de canale CIA–Rusia au mai fost folosite în trecut pentru negocieri privind schimburi de deținuți, însă de data aceasta, spune Ovidiu Dranga, miza pare a fi mult mai mare.

„Deocamdată știm câteva lucruri care conturează o anumită imagine asupra acestei vizite. A fost o vizită foarte scurtă, desfășurată sub auspiciile unei prudențe firești într-un astfel de context. Până la urmă, e vorba de șeful CIA și e vorba de un moment important din relațiile americano-ruse. Există speculații în presa americană că șeful CIA a venit cu un mesaj, cu un avertisment, de fapt, pentru Putin. Un avertisment în legătură cu posibilitatea sau probabilitatea ca Rusia să testeze unitatea aliaților și să escaladeze războiul din Ucraina. E greu să construim un scenariu în legătură cu această vizită”, a zis Ovidiu Dranga.

El a subliniat că nu se cunosc interlocutorii exacti ai directorului CIA, dar a amintit că asemenea misiuni secrete au mai avut loc. William Burns, fost director al CIA, a mers de mai multe ori la Moscova, cu ani în urmă, pentru a menține deschis un canal de comunicare discret. Probabil că și acum s-a urmărit același lucru: transmiterea directă, la vârf, a unor mesaje considerate esențiale de partea americană, poate chiar adresate personal lui Vladimir Putin. Nu este clar dacă Ratcliffe s-a întâlnit sau nu cu liderul de la Kremlin, însă Ovidiu Dranga consideră foarte posibil un astfel de contact.

Ambasadorul a atras atenția și asupra unor coincidențe. Pe de o parte, în ultimele zile, Putin ar fi semnat anumite decrete, inclusiv secrete, iar pe de altă parte are loc această vizită neanunțată și totuși atent pregătită sub aspectul discreției. De aici impresia că discuțiile ar fi putut acoperi un spectru mult mai larg de subiecte decât simpla situație de pe frontul din Ucraina sau un eventual atac, chiar și hibrid, împotriva unui stat membru NATO.

„Agenda ar putea să cuprindă mult mai multe subiecte. Nu cred că s-a rezumat discuția dintre șeful CIA și interlocutorii ruși la Ucraina și la un eventual atac al Rusiei împotriva unei țări NATO, chiar dacă ar fi vorba de un atac hibrid. Probabil că paleta de discuții a cuprins și Iranul, a cuprins situația din Orientul Mijlociu în general și așa mai departe. Dar, repet, sunt doar speculații”, a zis ambasadorul.

El a recunoscut că „intrăm pe un tărâm al speculațiilor” când încercăm să reconstruim conținutul discuțiilor, de aceea preferă să se limiteze la sublinierea semnificației speciale a vizitei. Aceasta are loc într-un moment de maximă tensiune internațională. Contextul devine din ce în ce mai dificil pentru toți actorii implicați. Pe de o parte, războiul din Ucraina nu lasă impresia că s-ar putea încheia în curând. Pe de altă parte, conflictul din Iran rămâne deschis. Cele două războaie ajung să se întrețină și să se amplifice reciproc, existând tot mai multe legături între cele două teatre de operații.

Fie că vorbim de ajutorul militar și tehnologic pe care Iranul l-a acordat Rusiei în anumite etape ale conflictului. Fie că e vorba de sprijinul economic și de altă natură pe care Moscova l-a returnat Teheranului. În acest tablou apare un al treilea element, considerat de Ovidiu Dranga la fel de important: trimiterea spre teatrul de operații din Ucraina a zeci de mii de luptători nord-coreeni. „Eu am citit undeva 50.000 de soldați coreeni. Poate că cifrele nu corespund neapărat realității, dar este un fapt destul de ușor de verificat”, a precizat el.

Ambasadorul apreciază că ajutorul Coreei de Nord pentru Rusia devine tot mai consistent. Nu doar în privința trupelor, ci probabil și a unor tipuri de muniții. Această implicare ridicată ar trebui să îngrijoreze comunitatea internațională, pentru că în acest fel se creează o punte între trei teatre de operații sau, cum spune el, trei „teatre de atenție” esențiale pentru securitatea globală: Ucraina, Iran și Asia de Sud-Est. Din perspectiva sa, evoluții negative sunt de așteptat mai degrabă în Peninsula Coreeană decât în zona Taiwanului. In orice caz, nu există indicii credibile că ar urma o dezescaladare sau o detensionare rapidă a situației.

În asemenea momente complicate, când diplomația clasică este limitată, canalele discrete de comunicare pot oferi o șansă, chiar dacă una fragilă. „În asemenea momente dificile, canalele discrete oferă o șansă”, a subliniat încă o dată Ovidiu Dranga, sugerând că rolul unor întâlniri de tipul celei de la Moscova ar putea fi acela de a preveni derapaje majore sau neînțelegeri periculoase între marile puteri.

El a reamintit că subiectele discutate în astfel de întâlniri nu sunt, de regulă, făcute publice, uneori niciodată. Contactele pe canale secrete, inclusiv pe linia CIA, au permis în trecut eliberarea unor ostatici sau a unor deținuți aflați în închisorile rusești, în cadrul unor schimburi negociate atent. „Subiectele care se discută acolo nu sunt, în general, prezentate public, uneori niciodată. Aceste contacte pe linia CIA au permis eliberarea unor ostatici sau eliberarea unor deținuți pe care Rusia îi avea. Un fel de schimb. Dar, de data aceasta, cred că e mai mult decât negocierea unui schimb de acest fel”, a mai zis ambasadorul.