Vladislav Cojuhari, reconfirmat ministru al Justiției: bilanțul reformelor și noile obiective-cheie pentru un sistem judiciar european în Republica Moldova

22 iulie 2026, Chișinău – Vladislav Cojuhari a depus jurământul pentru un nou mandat în funcția de ministru al Justiției, în cadrul ceremoniei de învestire a Cabinetului de miniștri condus de Vasile Tofan, care a avut loc la Președinția Republicii Moldova.

Mesajul ministrului Vladislav Cojuhari:

„Sunt onorat de încrederea acordată de premierul Vasile Tofan și de posibilitatea de a continua, împreună cu echipa Ministerului Justiției, munca începută în ultimele nouă luni.

A fost o perioadă marcată de o agendă amplă și de proiecte strategice importante. Ministerul Justiției a gestionat în paralel procese extrem de sensibile și profund complicate: evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, consolidarea mecanismelor de integritate instituțională, modernizarea cadrului normativ, transpunerea legislației europene, digitalizarea serviciilor judiciare, fortificarea sistemului penitenciar, controlul asupra modului în care sunt exercitate profesiile juridice și prestate serviciile juridice, precum și dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente de cooperare juridică internațională, inclusiv în zona extrădărilor și a combaterii criminalității transfrontaliere.

Dacă ar fi să ne referim la câteva cifre, Ministerul Justiției a oferit expertiza juridică pentru aproximativ 1.200 de proiecte de acte normative elaborate de alte autorități. De asemenea, au fost pregătite în jur de 30 de proiecte prin care au fost preluate în legislația națională prevederi din 82 de acte ale Uniunii Europene.

În domeniul asistenței juridice internaționale, au fost gestionate 9.600 de documente în materie penală și civilă și au fost inițiate 156 de proceduri de extrădare a persoanelor aflate în căutare, atât din Republica Moldova, cât și în Republica Moldova.

În ceea ce privește Capitolul 23 „Justiție și drepturi fundamentale”, cele 14 criterii de referință intermediare și cele 42 de subcriterii au fost detaliate și transpuse într-un plan de 156 de acțiuni. Comisiei Europene i-au fost transmise patru rapoarte de monitorizare. Progresele au fost analizate și discutate în cadrul a trei ședințe de raportare dedicate.

A fost elaborat conceptul noului document de politici în sectorul justiției, document validat de Consiliul pentru coordonarea dezvoltării durabile. Totodată, au fost revizuite procesele din domeniul administratorilor de insolvabilitate și au fost aplicate mecanisme disciplinare, inclusiv retragerea autorizațiilor acolo unde a fost cazul.

A fost lansat și sistemul informațional „Registrul dosarelor succesorale și al testamentelor”, care le oferă notarilor posibilitatea să înregistreze dosarele succesorale și testamentele, să caute informații despre acestea și să opereze retragerea lor atunci când este necesar.

În domeniul combaterii criminalității financiare, adoptarea Legii nr. 111 din 11 iunie 2026 a consolidat mecanismele de combatere a corupției, criminalității organizate și fraudelor financiare. În paralel, a fost aprobat Programul național pentru modernizarea sistemului de investigare și urmărire penală în domeniul combaterii corupției, criminalității organizate, fraudei financiare, spălării banilor și altor activități ilicite pentru anii 2026–2027.

Acestea sunt doar o parte dintre rezultatele obținute de echipa Ministerului Justiției. Cele mai importante efecte, cu miză majoră pentru societate, se vor vedea însă în timp. Ele se vor manifesta în aplicarea consecventă a legislației europene, în extinderea serviciilor juridice digitale, în realizarea actului de justiție strict în baza legii și în consolidarea unui sistem independent, eficient și responsabil.

Printre obiectivele majore în domeniul justiției, incluse în Programul de activitate al Guvernului „Economie europeană, stat eficient”, se numără:

Finalizarea evaluării extraordinare și consolidarea mecanismelor permanente de integritate, selecție, evaluare și răspundere pentru judecători și procurori.

Reducerea duratei proceselor și a stocului de dosare restante, obținerea unei practici judiciare mai unitare și asigurarea unor servicii judiciare comparabile în toate regiunile țării.

Instituții anticorupție și de urmărire penală cu competențe clare, cooperare funcțională și rezultate verificabile în cauzele de corupție la nivel înalt și în fraudele financiare.

Un sistem eficient de identificare, sechestrare, confiscare, administrare și reutilizare socială a bunurilor infracționale.

Un acces mai ușor la justiție pentru cetățeni și întreprinderi, inclusiv prin asistență juridică adecvată, mediere, protecția victimelor și servicii adaptate grupurilor vulnerabile.

Condiții penitenciare mai sigure și mai apropiate de standardele europene, utilizarea mai largă a alternativelor la detenție și reintegrarea mai eficientă a persoanelor condamnate.

Justiție digitală, infrastructură modernizată și profesioniști pregătiți să aplice dreptul Uniunii Europene și noile instrumente de cooperare judiciară.

La prezentarea programului de guvernare în Parlament, premierul a subliniat două direcții majore ale mandatului: accelerarea dezvoltării economice și aderarea la Uniunea Europeană. Ambele obiective depind în mod direct de existența unei justiții funcționale, independente, prompte și aliniate standardelor europene. Regulile clare, protecția proprietății, respectarea contractelor și soluționarea litigiilor într-un termen rezonabil sunt elementele care oferă siguranță cetățenilor, oamenilor de afaceri și investitorilor.

În primul mandat au fost puse în mișcare procese importante, care au contribuit la atingerea unei etape esențiale pentru Republica Moldova: deschiderea negocierilor cu Uniunea Europeană pe Clusterul 1 „Valori fundamentale”. Acest cluster vizează direct statul de drept, justiția, combaterea corupției și protecția drepturilor fundamentale. Ministerul Justiției coordonează Capitolul 23 „Justiție și drepturi fundamentale”, Capitolul 7 „Dreptul proprietății intelectuale” și domeniul privind funcționarea instituțiilor democratice. În același timp, ministerul are un rol deosebit de important în implementarea acțiunilor aferente Capitolului 24 „Justiție, libertate și securitate”. Progresele în domeniul justiției au influențat și vor continua să influențeze direct ritmul întregului proces de aderare, mai ales din cauza faptului că negocierile pe Clusterul 1 se deschid primele și se închid ultimele.

În noul mandat, obiectivul principal este valorificarea acestui progres deja obținut. Totodată, va continua reforma justiției și va fi consolidat în continuare mecanismul de prevenire și combatere a corupției.”