VIDEO // Câte clădiri are în proprietate R. Moldova pe teritoriul Ucrainei: Mai mult de jumătate nu au fost cedate de către partea ucraineană

Prăbușirea Uniunii Sovietice a determinat R. Moldova și Ucraina să-și împartă proprietați aflate pe teritoriile celor două state, iar procesul este unul destul de anevoios.

R. Moldova a prezentat Ucrainei, la începutul anului 2008, o listă cu 113 obiective pentru care solicita recunoașterea dreptului de proprietate, în timp ce statul vecin vorbea atunci despre trei clădiri care se aflau parțial pe teritoriul republicii noastre, dar îi aparțineau.

Responsabili de la Agenția Proprietății Publice au declarat marți, în cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice cu privire situația bunurilor imobile ale Republicii Moldova pe teritoriul altor state, că pe parcursul anilor 2002-2006 au fost semnate protocoale de recunoaștere a drepturilor de proprietate a Republicii Moldova pentru 47 de obiective situate în țara vecină. Dintre acestea, nouă aparțineau agenților economici din regiunea transnistreană.

Printre proprietățile R. Moldova aflate în Ucraina se numără fabricile de vinuri din Kiev şi Lvov, staţiunile balneare „Moldova” din Truskaveţ, „Sănătatea” din Sergheevka, „Moldova” din Odesa, Centrul de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Victoria”, staţiunea balneară pentru copii „Sergheevka” etc. Între timp, R. Moldova a pierdut titlul de proprietate asupra unor baze de odihnă cunoscute, precum Koblevo, Sergheevka şi Zatoka, în unele cazuri fiind implicați deputați din Ucraina.

În 2011, în cadrul ședinței Comisiei mixte moldo-ucrainene pentru colaborare comercial-economică, s-a convenit recunoașterea „la pachet” a dreptului la proprietate a părților asupra clădirilor amplasate pe teritoriul celor două state. La ora actuală, 25 de obiective incluse în pachet nu au fost recunoscute de Ucraina, alte 20 fiind înregistrate ca proprietate a Republicii Moldova în țara vecină, însă numai clădirile, fără terenuri, care aparțin Ucrainei. Majoritatea acestora se află într-o stare deplorabilă, nefuncțională.

Șeful Direcției generale de audit a Curții de Conturi, Vasile Moșoi, a afirmat în cadrul aceleiași ședințe că printre motivele care au dus degradarea proprietăților noastre din Ucraina se numără administrarea ineficientă de către cei care gestionează aceste proprietăți, nerecunoașterea de către partea ucraineană a dreptului de proprietate a Republicii Moldova asupra bunurilor, includerea proprietăților în procesul de privatizare de către partea ucraineană, transmiterea în locațiune și concesiune, dar și privatizarea acestor bunuri de autoritățile publice locale din Ucraina.

Vasile Moșoi a adăugat că în anul curent va fi efectuată o misiune de audit asupra tuturor proprietăților deținute de Republica Moldova în Ucraina pentru a evalua starea reală a lucrurilor și va veni cu recomandări.

Totodată, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Dumitru Socolan, a opinat că este nevoie de o inventariere exactă a tuturor bunurilor și proprietăților țării noastre aflate pe teritoriul Ucrainei și angajarea unei echipe profesioniste de avocați care să apere interesele republicii.

Președintele Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice, Igor Munteanu, a menționat că este nevoie de o politică unificată în ceea ce privește protejarea proprietății publice, iar instituțiile statului trebuie să abordeze acest subiect nu în mod fragmentar, cum au făcut-o până acum, ci printr-un efort comun al tuturor celor care sunt obligați să apere patrimoniul R. Moldova.