Teama pentru viitor: Ce-și dorește o mamă care crește singură trei copii

Lipsuri // A rămas să-și crească singură copiii, după ce tatăl acestora i-a părăsit

A crescut fără mamă și face tot ce-i stă în puteri pentru ca micuții ei să fie alături de ea, chiar dacă uneori este nevoită „să se zbată ca peștele pe uscat”.

Maria Sugailo din orășelul Soroca a ajuns să-și crească de una singură copiii, după ce a fost părăsită de soț. Locuia în casa părintească, dar, în una din zile, tatăl femeii s-a întors de la muncă din Federația Rusă și a alungat-o din casă. „Mi-a spus că e casa lui și nu am avut ce face. Am ajuns în stradă”, oftează femeia.

În stradă, cu trei copii minori

S-a pomenit în stradă. Nu avea unde se duce și nici cine o ajuta. O perioadă a stat cu chirie, dar pentru că trebuia să plătească „tocmai o mie de lei”, bani enormi pentru ea, a fost nevoită să-și găsească o altă locuință. Astfel, ajutată de către șefa unei întreprinderi din orășelul Soroca, a locuit o perioadă într-o mică încăpere de la acea întreprindere.

„Îmi era greu să mă gândesc că nu am unde să mă duc, dacă sunt alungată de acolo. Ne înghesuiam toți într-o odăiță. A fost bine, pentru că nu ne ploua în cap și aveam unde să-mi feresc copiii de viscol”, ne spune Maria.

Adăpostită de către o bătrână

Între timp, o bătrână din Soroca a îndrăgit-o pe Maria, iar acum locuiește la aceasta cu chirie. Aici plătește doar 300 de lei și o mai ajută pe bătrână la treburile casnice.

„Ne împăcăm foarte bine și, știți, așa m-am atașat de ea, ca de o bunică. O ajut cu ce pot, îi mai duc și câte o farfurie cu mâncare. Eu mamă nu am avut. A murit când aveam trei ani și am fost crescută doar de către bunică. Nu am știut ce este dragostea de părinți. Mama a murit, iar tatăl a plecat la Moscova și acolo trăia în concubinaj cu altele. Nu a știut de mine. Am simțit dintotdeauna lipsa unei îmbrățișări a unui părinte, iar asta încerc să compensez acum cu copiii mei. Vreau să crească în iubire, să nu ducă lipsă de nimic, chiar dacă este greu și sunt nevoită să mă zbat ca peștele pe uscat”, susține Maria.

Câștigă bani din munca de zilier

Nu are un serviciu stabil, iar singurii bani din care își întreține cei trei copilași acum sunt cei câștigați din munca de zilier. „Mă duc unde mă cheamă și muncesc ce mi se cere. Pentru 50 de lei, uneori muncesc o zi întreagă, dar ce să fac, de unde să iau alți bani?”, se întreabă femeia.

„Doi dintre copii sunt școlari și trebuie să meargă la lecții, iar cel mic are împliniți doi ani. Trebuie să-i îmbrac și să-i hrănesc. Mai am noroc de unele rude care sunt peste hotarele R. Moldova și îmi mai trimit câte ceva din ce pot și ele, altfel nu știu ce aș face. Îmi este foarte greu”, se văicărează Maria.

Până în luna decembrie a anului trecut, a beneficiat de ajutor social, dar de la începutul acestui an deja nu mai are parte.

„Mi-au spus că trebuie să închei contract cu bătrânica asta la care locuiesc cu chirie, dar eu dacă închei cu ea acest contract, deja ea nu va mai putea beneficia de ajutorul social de care are parte acum. Și ea o duce destul de greu și, dacă îi va mai fi luat și acel ajutor, ce se face? Nici nu știu cum să procedez. Au votat niște legi că să fie doar împotriva celui sărac”, suspină femeia.

Asistenta socială care s-a ocupat de acest caz, Irina Napercovschi, susține că femeia a beneficiat până acum de toate ajutoarele sociale posibile și că au ajutat-o cu ce au putut, dar că mai mult decât atât nu pot face.

Vrea o casă a ei

Visul cel mare al femeii este să aibă o casă a ei, una unde să-și crească în liniște și înțelegere copii. „Pentru o gazdă care ar avea condiții mai bune de trai nu am posibilitatea. La cea anterioară plăteam o mie de lei, bani pe care îi luam din ajutorul social pe care îl primeam. Acum nu mai primesc niciun bănuț. De unde să plătesc tocmai atât? O mie de lei pentru mine este o sumă enormă”, ne spune femeia.

„Pentru copii îmi doresc să aibă un ungher al lor, o casă cât de mică, dar să știu că este a mea și nu o să mă dea nimeni vreodată afară din ea. Două odăi, dar să știu că sunt ale noastre. Nu vreau ca ei să crească în greutăți așa cum am crescut eu, vreau să aibă de toate. Eu nu mănânc bucățica ceea de pâine, dar le-o dau lor, să știu că sunt sătui”, conchide Maria.