Guvernul Sturza – relevanța unui gest temerar

Contre-jour

Deși pare un eșec dinainte anunțat, adică nu va fi votat de un parlament ostil, Guvernul Sturza mi se pare important prin precedentele politice și sociale pe care le-a creat în R. Moldova.

1. Este prima echipă guvernamentală care vine în fața parlamentului pentru votul de investire fără să fi fost „croită”, „negociată” (pe pârghii și zone de influență și control) de către partidele care au dominat scena politică în ultimii șase ani. E o echipă onorabilă (putea fi și mai bună, dar oamenii cu adevărat valoroși au încă ezitări în a se implica), care își asumă responsabilitatea guvernării într-un moment cumplit pentru Basarabia. Asumarea acestei responsabilități merită toată aprecierea și încurajarea noastră.

2. Guvernul Sturza este într-un fel o emanație a protestelor populare din 2015, o proiecție a societății civile, mai ales prin Declarația de integritate pe care au semnat-o fiecare dintre aspirații la fotoliul de ministru. E un precedent de care sper să se țină cont pe viitor. În orice caz, un asemenea exercițiu, asumat în premieră în R. Moldova, nu va mai putea fi ignorat cu ușurință. Iar rolul societății civile în ce privește asigurarea transparenței și responsabilizării actului de guvernare ar trebui să crească.

3. Guvernul Sturza a apărut grație curajului instituției prezidențiale, care a acționat pentru prima dată ca o instituție independentă, nominalizând un candidat din afara „Famigliei” politice care a spoliat țara. Președintele a respins șantajul Partidului Democrat și al oligarhului său omnipotent, ascultând de voința poporului. Nicolae Timofti, cel atât de criticat (pe bună dreptate) pentru ineficiența și ezitările sale, a arătat că te poți desprinde din păienjenișul schemelor și al înțelegerilor oculte care te-au aburcat în post, luându-ți în serios demnitatea funcției de șef al statului.

4. Guvernul Sturza a developat impostura celor care luptă doar în vorbe cu corupția și oligarhia. Nu e o surpriză că Voronin, că Partidul Comuniștilor (sau ce-a mai rămas din el) și socialiștii lui Dodon profesează demagogia și că nu-și doresc eliminarea sistemului oligarhic, anunțând că nu vor vota Guvernul Sturza. Am văzut cu tristețe că și Partidul Liberal, ca și alte componente „independente” din Parlament nu vor de fapt, prin scepticismul pe care l-au afișat în perioada de după desemnarea lui Ion Sturza ca premier, să se desprindă de vechile obiceiuri ale guvernării și să se angajeze cu adevărat pe calea reformelor și a schimbărilor profunde în R. Moldova.

5. Dacă Guvernul Sturza nu va fi votat, cei care vor forța desemnarea unui alt premier convenabil „statului captiv” vor avea mari dificultăți în a-și justifica în fața societății acțiunea de demolare, după ce tot ei au dat jos guvernul pro-european condus de Valeriu Streleț.

6. Poate că unicul câștig al acestei aventuri a noului Cabinet de Miniștri (sper să fie totuși învestit) este că Ion Sturza a revenit în politica moldoveană și promite să contribuie la forjarea unei alternative la actuala clasă politică iremediabil compromisă, alăturându-se noilor forțe de centru-dreapta care-și propun europenizarea R. Moldova.