Direcția spre nicăieri

Contre-jour

Sondajul realizat la comanda Institutului Republican Internațional merită întreaga noastră atenție. Rezultatele sale conturează portretul alegătorului moldovean în toamna lui 2015, după ce toate iluziile i-au fost risipite. Cifra cea mai impresionantă este că 79% dintre cei chestionați consideră că țara merge într-o direcție greșită. După părerea mea, de aici ar trebui să înceapă analizele pe celelalte compartimente. 79% nu sunt nici adepții înșelați ai Uniunii Europene și nici fanii nostalgici ai Uniunii Vamale putiniste, sunt pur și simplu oameni foarte nemulțumi de viața lor, copleșiți de nevoi și lipsiți de speranță.

Pentru marea masă de cetățeni disperați și fără un orizont clar astăzi contează nu orientarea geopolitică a R. Moldova, ci capacitatea politicienilor de a schimba lucrurile în bine. Există în sondaj și câteva întrebări legate de direcția cea mai potrivită pe care ar trebui să o urmeze R. Moldova, adică zona de unde pot veni și soluțiile pentru problemele oamenilor. Și aici opiniile sunt mai diverse și chiar ușor contradictorii, în funcție de gradul de informare și educație a electoratului. Dacă în Chișinău pentru Uniunea Europeană pledează 54% și doar 30% pentru Uniunea Vamală (Eurasiatică), în republică sunt 38% pentru UE și 45% pentru împărăția lui Putin, și trebuie spus că acum un an, în septembrie 2014, raportul era invers: 46% pentru UE și 42% pentru UV.

În aceeași ordine de idei, ar trebui trecuți cei 56% dintre respondenți care cred în continuare că dispariția URSS a fost o idee proastă în raport cu doar 32% fericiți că „imperiul răului” s-a destrămat. Concluzia e simplă: proclamata independență nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor moldovenilor.

Și cum să fie altfel, dacă în ultimi șase ani am avut o guvernare pro-Vest (pe hârtie) și tocmai în acest interval de timp opțiunea proeuropeană a scăzut de la un an la altul? Demagogia europenistă, lipsită de reforme, precum și furtul miliardului (corupția e cel mai mare flagel al țării, spun 87% dintre respondenți) au erodat aderența moldovenilor la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, există cifre în sondaj care arată că cele mai bune relații moldovenii le au cu țările din blocul occidental: România 60%, Uniunea Europeană 52%, Statele Unite 47%. Doar 35% cred că avem relații bune cu Rusia, ceea ce înseamnă că agresiunea militară a lui Putin în Ucraina și embargourile mofturoase și schizoide ale „Rospotrebnadzor”-ului la produsele moldovenești au erodat serios „prietenia seculară”...

Ca soluție de ieșire din criză, sondajul indică o majoritate clară pentru alegeri anticipate: 70% în Chișinău și 66% în republică. Opțiunile de vot sunt și ele foarte relevante. Partidele de la guvernare se plasează sub pragul electoral de 6% (PL – 5%, PD – 5%, PLDM – 3%).

Faptul că în lista personalităților politice, în afara demagogilor Usatîi (26%) și Dodon (24%), care profită de proasta guvernare a proeuropenilor, apar nume noi: Maia Sandu, cu 11%, indică o dorință radicală de schimbare, chiar dacă văzută diferit de moldoveni.

Ca de fiecare dată, sondajul este contestat de cei care ies rău și lăudat de cei ce arată bine în el, însă oricum nu poate fi bănuit de partizanat, fiind realizat de o instituție serioasă. Mai ales că toate sondajele în R. Moldova au reliefat o tendință care a fost confirmată la vot. Și acum deznodământul poate fi ușor intuit. Actualii guvernanți au busola stricată, au abandonat de mult ideea europeană. R. Moldova merge spre nicăieri.