Bucuria lecturii - Top Carte 2015

Contre-jour

E cumva nedrept să reducem viața noastră, întreg anul 2015, la evenimente politice care ne-au copleșit zi de zi. Deși politica marchează în bună măsură existența unui stat slab ca R. Moldova, lipsit de instituții puternice și credibile, de tradiții democratice, de o economie dezvoltată, de o majoritate a populației cu un nivel de bunăstare acceptabil, independentă în raport cu toanele și manevrele politicienilor. Totuși, omul mai trăiește, ar trebui să trăiască și cu alte preocupări decât urmăritul spasmodic al știrilor și intrigilor politice. Și între alternativele benefice la intoxicarea mediatică, de care nu putem scăpa, lectura mi se pare cea mai potrivită și folositoare alegere. Cultura educă un popor și, pe cale de consecință, îl emancipează, îl face puternic și stăpân pe destinul său. Vă amintiți: câtă cultură, atâta libertate!

Din lecturile mele recente, aș vrea să recomand câteva titluri valoroase, care constituie după opinia mea superlativele acestui an. Rămân, fără îndoiala, destule cărți bune în afara acestei liste, dar nimeni nu poate cumpăra și citi tot ce oferă interesant piața de carte.

- Mircea Cărtărescu, „Solenoid”, roman. Editura Humanitas;

- Mariana Codruț, „Hiatus”, versuri. Editura Paralela 45;

- Dorin Tudoran, „România ca părere”, Editura Polirom și „Băsesc, deci exist! Intelighenție și putere în România 2004-2014”, Editura Cartier. După părerea mea, cel mai mare publicist român de după 1990;

- Cristian Teodorescu, „Șoseaua Virtuții. Cartea Câinelui”, roman, Editura Cartea Românească;

- Dan Alexe, „Miros de roșcată amară”, proză, Editura Humanitas 2014 și „Dacopatia alte rătăciri românești”, eseuri, Editura Humanitas 2015;

- Iulian Ciocan, „Iar dimineața vor veni rușii”, roman. Editura Polirom;

- Liliana Armașu, „Mâine va fi altfel”, versuri, Editura ARC;

- Marcela Benea, „Traducătorul de suferințe”, versuri, Editura Prut;

- Robert Șerban, „Puțin sub linie”, versuri, Editura Cartea Românească;

- Constantin Cheianu, „Teatru”, Antologie, Editura Cartier;

- Svetlana Cârstean, „Gravitație”, versuri, Editura Trei;

- Aura Maru, „Du-te free”, versuri, Editura Cartier;

- Lucian Boia, „Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, Editura Humanitas;

- Michel Houellebecq, „Supunere”, roman, traducere de Daniel Nicolescu, Editura Humanitas;

- Paul Celan, „Opera poetică” (I), traducere inedita de George State, Editura Polirom;

- Ezra Pound, „Opere I. Poezii 1908-1920”. Traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu. Selecţie, îngrijire de ediţie, cronologie, introducere şi comentarii de Horia-Roman Patapievici, Editura Humanitas;

- Umberto Eco, „Numărul zero”, roman. Traducere din limba italiana și note de Ștefania Mincu, Editura Polirom;

- Bogumil Luft, „Românii în goana după happy-end”, jurnal-publicistică. Traducere din polonă de Ana Maria Luft. Editura Polirom;

- Varlam Șalamov, „Povestiri din Kolîma”, vol. I-II, Traducere din limba rusă și note de Magda Achim, Alexandra Fenoghen, Ana‑Maria Brezuleanu, Editura Polirom.

Aș mai observa că anul 2015, în R. Moldova, ne-a livrat nu doar catastrofe politice, dar și un recul în cultură. Și aș da un exemplu: scriitorii și editorii noștri au fost slab reprezentați pe plan internațional. Deplasările și participările la târgurile de carte din străinătate au fost puține și s-au datorat exclusiv susținerii financiare a unor instituții din afara R. Moldova, cum este mai ales Institutul Cultural Român. Cândva a mai fost și Fundația Soros Moldova, dar care, din păcate, și-a redus de ani buni finanțarea programelor culturale. Ministerul de resort de la Chișinău nu a mai avut bani decât să mențină pe linia de plutire proiectele pe care le inițiase în anii precedenți. Criza financiară, furtul miliardului de dolari, suspendarea finanțării externe a lovit nemilos bugetul culturii. De aceea, creativitatea, atât cât mai este la noi, se face în pofida condițiilor ingrate oferite artiștilor de R. Moldova, împotriva atitudinii cinice și sfidătoare a guvernanților față de nevoile spirituale ale acestui popor.

Și un semnal de alarmă lansat în acest an: se află sub atac Aleea Clasicilor Români din Chișinău, unde firma „FinPar Invest”, aparținând imperiului lui Plahotniuc, intenționează să construiască un mare hotel. Societatea civilă a protestat și încearcă să monitorizeze operațiunea de acaparare a teritoriului din parcul central al capitalei, sper să se implice și Uniunea Scriitorilor din Moldova, care nu a avut deocamdată o atitudine convingătoare și decisă pe acest subiect. Iată de ce la anul, pe lângă grija de a câștiga niște bani pentru a ne cumpăra… și cărți, va trebui să apărăm de buldozere nu numai statul de drept, democrația, libertatea de expresie, ci și Aleea Clasicilor Români.