Vârsta la care începem să îmbătrânim rapid și ce putem face ca să încetinim procesul

Îmbătrânirea nu are loc gradual, potrivit cercetătorilor. Dacă în copilărie și în tinerețe corpul urmează un ritm stabil de dezvoltare, după vârsta de 50 de ani începe un declin accelerat al funcțiilor biologice. Iar primele afectate de procesul de îmbătrânire sunt vasele de sânge. Există însă metode ce pot încetini acest proces.

Unstudiu apărut recent, publicat în revista Cell și coordonat de Guanghui Liu de la Academia Chineză de Științe din Beijing, a analizat probe de țesut de la 76 de persoane cu vârste între 14 și 68 de ani care au decedat în urma unor leziuni cerebrale traumatice accidentale.

Probele au acoperit șapte dintre sistemele corpului: cardiovascular, digestiv, imunitar, endocrin, respirator, integumentar și musculo-scheletal.

„Pe baza modificărilor proteinelor asociate cu îmbătrânirea am creat ceasuri proteomice specifice fiecărui tip de țesut și am urmărit cum evoluează îmbătrânirea la nivel de organ. Analiza în timp a arătat un punct de inflexiune în jurul vârstei de 50 de ani, vasele de sânge fiind printre primele care îmbătrânesc și printre cele mai sensibile la acest proces”, au explicat cercetătorii.

Deși, în general, se crede că îmbătrânirea se produce treptat, cercetările recente arată că lucrurile sunt mai nuanțate. Procesul pare să aibă loc în valuri, cu perioade de modificări bruște, urmate de faze mai stabile.

Maja Olecka, cercetătoare în biologia îmbătrânirii la Institutul Leibniz din Jena, Germania, care nu a fost implicată în acest studiu, confirmă ideea: „Vedem aceste valuri de schimbări legate de vârstă. Dar rămâne dificil de trasat un moment clar în care apar punctele de inflexiune.”

Echipa condusă de Guanghui Liu a realizat o hartă detaliată a proteinelor prezente în fiecare probă și a identificat 48 de proteine care își modifică expresia odată cu înaintarea în vârstă și sunt asociate cu diverse boli.

Primele modificări clare apar în jurul vârstei de 30 de ani, în glandele suprarenale, organe responsabile cu producerea diferiților hormoni.

Michael Snyder, genetician la Stanford, consideră că aceste rezultate confirmă observațiile anterioare: „Se aliniază cu ideea că reglarea hormonală și procesele metabolice sunt foarte importante.

Acolo apar unele dintre cele mai profunde transformări pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.”

Perioada critică e între 45-55 de ani

Potrivit studiului, perioada cuprinsă între 45 și 55 de ani este un moment critic în ceea ce privește ritmul îmbătrânirii. În acest interval apar schimbări bruște ale compoziției proteinelor din corp, cu efect vizibil asupra funcționării organelor.

Cea mai importantă modificare a fost observată la nivelul aortei, vasul care transportă sângele oxigenat de la inimă spre restul corpului.

Cercetătorii au izolat o proteină produsă în aortă care, injectată la șoarecii tineri, a dus la apariția unor semne clare de îmbătrânire accelerată. Guanghui Liu presupune că vasele de sânge ar putea acționa ca un sistem de transport pentru molecule care grăbesc degradarea în alte părți ale corpului.

Pentru a testa ipoteza, echipa a administrat acea proteină șoarecilor și a observat o scădere semnificativă a rezistenței, forței și coordonării. De asemenea, au apărut markeri biologici specifici îmbătrânirii vasculare, absente la animalele netratate.

Organele îmbătrânesc în ritm diferit

Studiul a scos la iveală că organele nu îmbătrânesc în același ritm. Pe lângă aortă, cercetătorii au observat modificări constante și la nivelul pancreasului și splinei.

În aceste țesuturi, s-a constatat o activitate crescută a proteinelor asociate cu boli cardiovasculare, fibroză, ficat gras și tumori hepatice.

„Corpul uman e ca o mașină. Unele piese cedează mai repede decât altele”, a precizat Michael Snyder. Identificarea acestor puncte sensibile le-ar putea permite cercetătorilor să intervină mai devreme și să încetinească procesul de degradare.

Strategii dovedite științific pentru încetinirea îmbătrânirii

Vestea bună este că procesul de îmbătrânire poate fi încetinit prin intervenții relativ simple și accesibile.

• Omega-3 zilnic: studiile au demonstrat că 1 gram de omega-3 pe zi poate încetini ritmul de îmbătrânire biologică. Are efect antiinflamator și protejează structurile celulare sensibile la degradare odată cu vârsta;
• Vitamina D: un nivel optim de vitamina D previne scurtarea telomerilor, un proces asociat cu îmbătrânirea. Nutrientul este cu atât mai important în sezonul rece sau la cei care petrec puțin timp în aer liber;
• Exercițiile fizice: mișcarea regulată și susținută încetinește îmbătrânirea inimii, păstrează oxigenarea bună a țesuturilor și menține flexibilitatea sistemului vascular. Efectele apar după doar câteva luni. Pe lângă exerciții cardio, sunt necesare și antrenamente de forță, mai ales că după 30 de ani, masa musculară începe să se reducă;
• Combinarea mișcării cu vitamina D și omega-3: când sunt introduse împreună în rutina zilnică, aceste intervenții pot avea un efect mai vizibil asupra ritmului de îmbătrânire decât atunci când sunt aplicate separat. Sunt ușor de pus în practică și pot fi menținute pe termen lung fără dificultăți;
• Reducerea timpului petrecut pe scaun: statul pe scaun ore în șir este asociat cu un risc mai mare de boli cronice și o îmbătrânire biologică accelerată. Pauzele scurte și mersul chiar și câteva minute pot contracara riscurile;
• Somnul: calitatea somnului influențează procesele de reparare celulară, reglarea imunității și activitatea genelor implicate în procesul de îmbătrânire. Potrivit studiilor, somnul suficient și profund este asociat cu o vârstă biologică mai scăzută și cu un risc redus de boli legate de vârstă;
• Restricția calorică: reducerea moderată a caloriilor, fără a compromite nutrienții esențiali, este una dintre cele mai studiate metode de încetinire a îmbătrânirii. Efectele se observă atât la nivelul markerilor biologici, cât și al funcțiilor cognitive.

Alte metode ce pot ajuta

Cercetătorii explorează și alte metode mai puțin convenționale pentru încetinirea îmbătrânirii, cum ar fi reprogramarea celulelor T, componente ale sistemului imunitar.

Un studiu publicat în 2024 a scos la iveală că aceste celule pot fi modificate pentru a reduce influența altor celule implicate în procesul de îmbătrânire, scrie Hotnews.ro.

O altă direcție investigată este folosirea metforminei, un medicament pentru tratamentul diabetului de tip 2. Un studiu, aflat în pregătire, va analiza dacă metformina poate întârzia apariția bolilor asociate îmbătrânirii la vârstnici.

Datele de până acum au indicat că ar putea reduce inflamația cronică și stresul celular, factori implicați în boli precum demența, cancerul sau bolile cardiovasculare.

Coordonatorul proiectului, dr. Nir Barzilai, spune că miza este atât extinderea duratei vieții, cât și a perioadei în care organismul funcționează bine. Studiul va include 3.000 de participanți, urmăriți timp de șase ani.