Ursula von der Leyen critică veto-ul Franței în privința extinderii UE: Dacă nu aducem Balcanii de Vest aproape de noi, o vor face alții
Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că Macedonia de Nord și Albania au făcut eforturi semnificative pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a adăugat că instituțiile UE și țările membre trebuie să încurajeze aderarea statelor din Balcani la UE, potrivit Digi24.ro.
Prin declarația de vineri, Ursula von der Leyen a criticat, implicit, decizia Franței de a-și folosi dreptul de veto pentru a bloca începerea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana, notează Reuters.
Într-un discurs susținut la Berlin, unde se află cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, von der Leyen a declarat că este „un interes strategic extrem de important pentru Europa” ca cele două state să aibă în continuare garanții că vor putea adera la Uniunea Europeană.
Declarația acesteia vine în contextul în care țările UE nu au dat undă verde, în luna octombrie, la o treia încercare în ultimul an și jumătate, pentru începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. La fel ca în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.
„Albania și Macedonia de Nord au făcut eforturi incredibile pentru a ajunge aici. Voi face tot posibilul pentru a aduce aproape de noi țările din Balcanii de Vest. Dacă nu o vom face noi, o vor face alții”, a spus viitoarea președintă a Comisiei Europene, care a criticat indirect și afirmațiile lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, respingând această teză.
La Consiliul European din octombrie, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei. Potrivit concluziilor summitului, „Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.
La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.
Pe de altă parte, în timpul negocierilor tensionate din vara acestui an pentru numirea liderilor instituțiilor UE, Emmanuel Macron și-a avertizat omologii europeni că se va opune extinderii UE din cauza dificultăților cu care țările membre ajung, în prezent, la un consens. „Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.
Semnalul dat de UE către Balcanii de Vest prin amânarea acestor tratative a fost speculat dinspre Răsărit. Recent, Serbia a semnat un acord de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică susținută de Moscova, iar reprezentantul permanent al Rusiei la UE a invitat Albania și Macedonia de Nord să facă același lucru.
În schimb, Albania este stat membru al NATO din 2009, iar Macedonia de Nord, după soluționarea litigiului cu Grecia prin schimbarea denumirii țării, urmează să primească invitația de aderare la summitul de la Londra din 3-4 decembrie și să devină stat aliat anul viitor.
Cât valorează inelul de logodnă personalizat primit de Maria Sharapova
Cum le-a schimbat trecerea timpului pe cele mai frumoase actrițe de la Hollywood. Imagini vechi de peste 20 de ani
Dieta lui Cristiano Ronaldo ca să fie în forma vieții lui, la 35 de ani. De câte ori pe zi mănâncă și alimentele „secrete”