VIDEO // Zaharova le propune celor 3 milioane de moldoveni să ABSOARBĂ România, mințind că statul moldovenesc ar fi apărut primul. „Dacă e vorba de UNIREA cu România, atunci, după unire, tot teritoriul să fie denumit MOLDOVA”

Actualitate 06.12.2023 16:54 Vizualizări

VIDEO // Zaharova le propune celor 3 milioane de moldoveni să ABSOARBĂ România, mințind că statul moldovenesc ar fi apărut primul. „Dacă e vorba de UNIREA cu România, atunci, după unire, tot teritoriul să fie denumit MOLDOVA”

ISTORIE // Ţara Românescă (Muntenia) a fost creată în 1330, iar Ţara Moldovei - în 1359

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, le propune cetățenilor R. Moldova, teritoriu rupt de către ruși de la România, să accepte Unirea cu România, dar în condițiile puse de ei – după Unire, tot teritoriul României să fie denumit Moldova. Declarația a fost făcută astăzi, la Moscova, în cadrul tradiționalului briefing de presă de la sediul MID-ului.

Potrivit Mariei Zaharova, președinta Maia Sandu ar promova o agendă unionistă și ar încerca să determine cetățenii R. Moldova să accepte Unirea cu România.

„Luând în calcul că regimul Sandu bagă pe gât poporului moldovenesc o agendă privind Unirea cu România… În aceste condiții, poporul moldovenesc are tot dreptul să pună întrebarea, dacă această chestiune e pe ordinea de zi a regimului Sandu, dacă nu e posibil de unit cu România, dar în condițiile puse de Moldova. Astfel, după Unire, tot teritoriul să fie denumit Moldova. Gata”, a izbucnit în râs Zaharova la tribuna MID-ului.

Ulterior, Zaharova a oferit o „lecție de istorie” distorsionată jurnaliștilor prezenți la briefing.

„Vreau să vă mai spun suplimentar căăăăăăă, dacă vă pare destul de revoluționară această abordare, atunci eu o să vă amintesc un fapt istoric. Statul moldovenesc este mai vechi decât cel românesc. A luat naștere în secul 14. Asta se referă și la limba moldovenească, și la scris… Din start scrisul a fost în chirilică. Eu sunt convinsă că cetățenii Moldovei își cunosc istoria țării lor și vor face tot posibilul să-și păstreze limba, cultura și statalitatea. Guvernarea trebuie să reprezinte poporul și interesele poporului. Dar ce face Sandu? Exact pe dos. Poporul vrea una, dar ea face cu totul invers. Dar acest lucru nu se poate prelungi încă mult timp. Desigur că îmi doresc ca actuala guvernare să țină cont de normele democrație și de bunul-simț, dar pașii și acțiunile lor demonstrează contrariul”, a conchis Zaharova.

CITIȚI și Ștefan cel Mare și o controversă istorică. Ce limbă vorbea, cu adevărat, domnitorul Moldovei

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse nu a precizat dacă îndemnul ei de a absorbi România cu o populație de circa 20 de milioane este adresat moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului sau numai celor mai puțin de trei milioane de cetățeni ai R. Moldova, stat creat artificial pe teritoriul rupt de la Moldova medievală și ocupat în anul 1812 de către Imperiul Țarist și apoi rupt de la România și ocupat, în 1940, de către sovietici.

„Lecția de istorie” a Mariei Zaharova este combătută de Daniela Vacarciuc, profesor de istorie, director al Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri” din Chişinău, potrivit căreia Țara Românească a fost primul stat medieval românesc format de Basarab I prin unificarea malurilor Oltului, după care a fost creată și Moldova mică, extinsă mai apoi „de la munte până la mare”.

Făcând referire la geneza statelor medievale româneşti, Daniela Vacarciuc a explicat faptul că, în secolul IX, pe aceste teritorii erau trei formațiuni prestatale „puternice, cu tradiții”, iar din sec. XI până în secolul XIII - deja circa 25 de țări, inclusiv Țara Vrancei, Țara Severinului etc.

În baza unui proces firesc, Ţara Românescă (Muntenia) a fost creată în 1330, iar Ţara Moldovei - în 1359. Totuși, independenţa Ţării Româneşti (Muntenia) este recunoscută în 1359, iar cea a Ţării Moldovei - pe 22 martie 1392.

Spre deosebire de alegațiile reprezentantei statului care a ocupat și deznaționalizat Basarabia, profesoara Vacarciuc face referire la documente istorice care îi susțin afirmațiile.