Premierul Chicu, pe urmele ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi? „Eu nu știu ce înseamnă FRONTUL POPULAR” 

Premierul Ion Chicu i-a luat astăzi apărarea ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Aureliu Ciocoi, care a declarat recent că armata rusă a intervenit „pentru a opri vărsările de sânge” în războiul de pe Nistru și că Frontul Popular, fondat în 1989, s-ar face vinovat de izbucnirea conflictului.

După ce Frontul Popular a pornit Mișcarea de Eliberare Națională de la sfârșitul anilor 80 - începutul anilor 90 ai secolului trecut, premierul Chicu spune că nu știe ce înseamnă această mișcare. „Eu nu știu ce înseamnă Frontul Popular”, a menționat astăzi premierul.

Premierul a precizat că moțiunea simplă împotriva lui Aureliu Ciocoi este pe platforma Parlamentului, dar dânsul nu vede un motiv pentru ca ministrul să fie demis. „Domnul Ciocoi a venit cu o explicație. El s-a referit la misiunea de pacificatori. La asta s-a referit. Punct”, a declarat premierul.

Totuși, prim-ministrului i s-a amintit că autorii moțiunii au vizat și declarația lui Ciocoi privind faptul că Frontul Popular s-ar face vinovat de izbucnirea războiului de pe Nistru. „Eu nu știu ce înseamnă Frontul Popular. Eu pot să înțeleg că veteranii au fost jigniți. Încă o dată repet: a fost o interpretare greșită, inclusiv de către presă, a spuselor domnului Ciocoi. El a venit cu explicații suplimentare și aici trebuie să punem punct”, a adăugat premierul Ion Chicu.

Amintim că Aureliu Ciocoi a fost aspru criticat după ce a declarat că Rusia ar fi oprit vărsările de sânge pe Nistru și că Frontul Popular s-ar face vinovat de izbucnirea războiului.

La rândul său, fostul premier Mircea Druc, deranjat de declarațiile lui Ciocoi, dar și ale socialiștilor care i-au luat apărarea ministrului, a precizat că actuala clasă politică trebuie să mulţumească Frontului Popular. Dacă nu ar fi existat acest curent, atunci nu ar fi existat deputaţi, miniştri şi statul R. Moldova, a spus el.

„Domnul Ciocoi ar fi fost bine să citească documentele organelor de conducere ale R. Moldova pe această problemă. Din postura de ministru de Externe, trebuia în mod neapărat să citească, să cunoască, sunt sigur că le are la îndemână, dar cu bunăvoinţă, între ghilimele, a trecut peste acestea”, a punctat fostul membru al Frontului Popular, Mircea Druc.

„Dacă nu ar fi fost conflictul, credeți-mă că astăzi ceea ce a rămas din Armata a 14-a, inclusiv depozitele cu cantitatea aia enormă de muniții dislocate acolo nu ar fi fost astăzi pe teritoriul R. Moldova și dacă să începem să depănăm ghemul, atunci, eu, cel puțin, aș avea anumite întrebări la cei care au organizat Congresul al II-lea al Frontului Popular, pentru că eu eram student atunci la facultate și când am văzut rezoluția Congresului al II-lea, imediat am spus că, fraților, acesta e război, după care a urmat 2 martie '92 și tot ceea ce discutăm noi acum până la momentul semnării faimosului acord de încetare a focului. E o chestie…", a menţionat anterior Aureliu Ciocoi într-un interviu pentru Europa Liberă.

Congresul al II-lea al Frontului Popular din Moldova a avut loc în zilele de 30 iunie — 1 iulie 1990, la Chişinău. Atunci au fost adoptate mai multe documente, inclusiv privind denumirea republicii şi, totodată, a fost formulată cererea de retragere a armatei sovietice de ocupaţie de pe teritoriul Moldovei. Tot atunci, Congresul al II-lea al Frontului Popular a adoptat Hotărârea privind convocarea Marii Adunări Naţionale.