Trump presează Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și anunță negocieri intense pentru un acord rapid

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că Strâmtoarea Ormuz ar putea fi redeschisă în perioada imediat următoare și a avertizat că Iranul riscă represalii severe dacă acest lucru nu se întâmplă. Liderul de la Casa Albă a sugerat totodată că un acord între părți ar putea fi încheiat până joi.

„Avem discuţii foarte bune”, a declarat preşedintele SUA în timp ce călătorea în California. El a dat asigurări că Teheranul vrea să ajungă la un acord şi este pregătit să continue dialogul.

Ulterior, înainte de plecarea cu Air Force One spre Las Vegas, Donald Trump a revenit asupra subiectului și a precizat că înțelegerea ar putea fi finalizată foarte curând. A subliniat că discuțiile avansează rapid și că există voință politică de ambele părți.

„Când a fost întrebat din nou mai târziu, în timp ce se îmbarca în Air Force One cu destinaţia Las Vegas, Donald Trump a estimat că acest lucru s-ar putea întâmpla `mâine (miercuri) sau poimâine`”.

Secretarul de Stat Marco Rubio raportase marţi „progrese” în negocierile cu Iranul şi Omanul, ale căror coaste se învecinează cu strâmtoarea. Oficialul american a indicat că discuțiile tehnice privind securitatea rutelor maritime continuă într-un ritm intens.

Conform unor surse regionale, se discută un acord temporar de 60 de zile pentru a reglementa trecerea prin Strâmtoarea Ormuz între Iran şi Sultanatul Oman. Acest acord ar urma să ofere un cadru provizoriu până la găsirea unei soluții de durată.

Acest acord preliminar prevede că tot traficul maritim care intră în strâmtoare va folosi o rută nordică prin apele iraniene. În acelaşi timp, toate navele care ies vor urma o rută sudică prin apele omaneze, fără taxe de trecere. Canalul central ar urma să fie curăţat de mine în această perioadă de 60 de zile pentru a asigura un coridor sigur de navigație.

Marţi, Donald Trump şi emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, au discutat telefonic despre eforturile de „atenuare a tensiunilor” dintre Washington şi Teheran şi de „apropiere a celor două părţi”, a anunţat palatul qatarez într-un comunicat. Discuțiile au vizat, potrivit surselor diplomatice, și rolul Qatarului în medierea contactelor indirecte.

Memorandumul de înţelegere semnat în iunie a lansat un proces de 60 de zile pentru a pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu. Documentul vizează și rezolvarea unei serii de probleme sensibile, inclusiv chestiunea centrală a programului nuclear al Iranului.

Acest memorandum a permis, într-un progres major, reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă strategică pentru comerţul global cu hidrocarburi, care fusese blocată de Iran încă de la începutul războiului. Statele Unite au impus în schimb o blocadă asupra porturilor iraniene, încercând să limiteze capacitatea Teheranului de a-și finanța efortul de razboi.

Dar răgazul a fost de scurtă durată. Ostilităţile au fost reluate la începutul lunii iulie, spulberând protocolul. După reluarea atacurilor aeriene americane, Iranul şi-a întărit controlul asupra zonei, iar navele care se aventurează în strâmtoare fără autorizaţia Teheranului plătesc în mod regulat preţul.

În noaptea de luni spre marţi, o navă de marfă care încerca să treacă strâmtoarea a fost lovită de un proiectil, ceea ce a declanşat un incendiu. Un membru al echipajului este dispărut, conform firmei britanice de securitate Vanguard Tech, iar ancheta privind circumstanțele exacte ale atacului este în desfășurare.

Iranul a negat luni orice discuţii cu Washingtonul, declarând că negociază exclusiv cu Omanul. Autoritățile de la Teheran insistă asupra faptului că nu există contacte directe cu reprezentanții americani în această etapă.

Donald Trump, care de la începutul conflictului a alternat între promisiuni de distrugere în masă şi declaraţii optimiste cu privire la o rezolvare, ameninţase deja cu câteva zile mai devreme că va „lovi puternic” Republica Islamică, înainte de a-şi suspenda în cele din urmă planurile. Mesajele sale, adesea contradictorii, au alimentat incertitudinea în regiune.

Iranul nu doreşte o revenire la situaţia de dinainte de război și permite în prezent o singură rută de transport maritim de-a lungul coastelor sale. Teheranul are în vedere taxe de serviciu, respinse de Statele Unite şi de alte ţări, considerate contrare dreptului maritim internaţional.

În Marea Roşie s-a deschis un alt front al războiului după reluarea ostilităţilor la mijlocul lunii iulie între rebelii houthi din Yemen, aliaţi cu Iranul, şi Arabia Saudită. Marţi, o navă indiană s-a scufundat după ce a fost atacată, a declarat un oficial local yemenit, sub protecția anonimatului.

Autorităţile indiene au indicat că cei 14 membri ai echipajului au fost salvaţi. Guvernul yemenit a atribuit atacul rebelilor houthi, care încearcă să-şi extindă controlul asupra rutelor maritime.

Rebelii au anunţat o blocadă maritimă a porturilor saudite pe 20 iulie şi au atacat mai multe nave comerciale. Ca represalii, coaliţia militară condusă de Ryad a lansat atacuri aeriene împotriva instalaţiilor militare houthi, intensificând astfel confruntările într-una dintre cele mai sensibile regiuni maritime ale lumii.