TOP 4 alimente care ne „înfundă arterele”, dar care de fapt ne pot salva viaţa

Există multe lucruri greşite în nutriţie, însă propaganda constantă împotriva grăsimilor saturate şi a colesterolului este cea mai rea. Pe măsură ce oamenii au redus aportul de alimente sănătoase, hrănitoare, bogate în grăsimi, bolile precum obezitatea şi diabetul au apărut peste tot în lume. Însă, potrivit obiectiv.info, există şi veşti bune.

Noile studii arată că grăsimea şi colesterolul din dietă nu fac rău oamenilor. Este un mit care a fost demascat. Nu mă credeţi? Un articol publicat în 2010 şi care a analizat aproape 350 de mii de oameni, a concluzionat: nu există nicio legătură între consumul de grăsimi saturate şi bolile de inimă.
De asemenea, există mai multe studii masive efectuate pe dietele low-fat, care încă sunt preţuite de nutriţionişti. Aceste studii arată că dietele low-fat nu au niciun efect asupra greutăţii, bolilor cardiovasculare şi cancerului. Acest studiu este clar: grăsimile saturate care „înfundă arterele” de fapt nu au acest efect. Este un nonsens. Şi colesterolul din dietă este inofensiv. Alimentele care conţin în mod natural grăsimi saturate şi colesterol sunt unele dintre cele mai sănătoase şi hrănitoare alimente de pe planetă.

Iată 4 alimente care „înfundă arterele”, dar care de fapt sunt sănătoase.

1. Ouăle întregi
Ouăle sunt atât de hrănitoare încât adesea au fost numite „multivitaminele naturii”. Îndepărtarea gălbenuşului este poate cel mai rău lucru pe care îl puteţi face. În el se găsesc toţi nutrienţii importanţi, albuşul conţine în mare parte doar proteine. Nu este adevărat că ouăle afectează colesterolul şi contribuie la bolile de inimă. Ouăle cresc colesterolul HDL (bun) şi mărimea particulelor LDL, ambele fiind legate de un risc redus al bolilor cardiovasculare. Multe studii importante au eşuat în găsirea unei asocieri între consumul de ouă şi bolile de inimă.

Ouăle întregi conţin antioxidanţi (luteină şi zeaxantină) care sunt importanţi pentru sănătatea ochilor. Au şi mari cantităţi de colină, care este foarte importantă pentru creier şi pe care 90% dintre oameni nu o au în cantitate suficientă. Există chiar şi studii care arată că, dacă se înlocuiesc cerealele de la micul dejun cu ouă, se poate pierde în greutate. Desigur, calitatea contează, nu toate ouăle fiind la fel. Încercaţi să le alegeţi pe cele îmbogăţite cu Omega-3 sau pe cele ce provin de la găini crescute la păşune.

Concluzie: ouăle au fost condamnate pe nedrept, deoarece conţin colesterol, însă noile studii evidenţiază că ele nu cresc colesterolul rău în sânge. Ouăle se află printre cele mai hrănitoare alimente de pe planetă.

2. Carnea roşie neprocesată
În ultimele decenii, carnea roşie nu a fost bine văzută. A fost învinuită pe nedrept pentru tot soiul de boli, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul şi cancerul. Cu toate acestea, oamenii au mâncat carne de sute de mii de ani, iar aceste probleme de sănătate sunt relativ noi. Învinuirea unui aliment vechi pentru probleme noi de sănătate nu are sens. Un motiv al acestei concepţii greşite despre carne este acela că studiile nu fac mereu diferenţa între carnea procesată şi cea neprocesată. Deşi este adevărat că bolile au o strânsă legătură cu carnea procesată, acelaşi lucru nu este valabil şi pentru carnea roşie neprelucrată. Într-un studiu Harvard amplu, care a analizat 20 de alte studii, cu un total de 1 218 380 de participanţi, carnea procesată a fost corelată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, dar nu a fost găsit niciun efect pentru carnea roşie neprocesată.

De asemenea, un alt studiu amplu din Europa nu a găsit nicio astfel de legătură. Corelaţia dintre carnea roşie şi cancer este şi ea foarte exagerată. Două studii de analiză au evidenţiat o asociere foarte slabă pentru bărbaţi şi niciuna pentru femei. Legătura cu cancerul depinde probabil de metoda de gătire, pentru că există unele dovezi că, atunci când este arsă, carnea poate forma carcinogeni. Răspunsul este nu să evităm carnea, ci să ne asigurăm că nu o ardem.

Carnea este plină de vitamine, minerale şi multe substanţe nutritive despre care oamenii nici nu ştiu că există, inclusiv creatina şi carnosina. Carnea roşie este şi o sursă excelentă de proteine animale, care sunt asociate cu o masă musculară crescută şi care îmbunătăţesc sănătatea oaselor pe termen lung.

Ca şi în cazul altor alimente, calitatea este un factor foarte important când vine vorba de carne. Animalele hrănite cu iarbă au un profil al nutrienţilor mult mai bun decât animalele crescute în ferme industriale şi hrănite cu cereale. Deci, mâncaţi carne, dar asiguraţi-vă că este de calitate, neprocesată şi că nu o ardeţi.

Concluzie: carnea roşie neprocesată nu creşte riscul de boli de inimă sau de diabet. Legătura cu cancerul este foarte slabă şi e probabil cauzată de gătitul excesiv, nu de carnea în sine.

3. Ciocolata neagră
Ciocolata neagră conţine mulţi nutrienţi benefici pentru sănătate. Ciocolata neagră de calitate (cu un conţinut de cacao de 70% sau mai mult) este una dintre cele mai bune surse de antioxidanţi de pe planetă, chiar mai bună decât afinele. Are o mare cantitate de fibre, magneziu, cupru, mangan, fier şi alte minerale.

Studiile arată că ciocolata neagră aduce multe beneficii inimii:
• Ciocolata neagră poate îmbunătăţi fluxul sanguin şi scade tensiunea arterială.
• Creşte colesterolul HDL (bun) şi reduce riscul oxidării particulelor LDL, pentru a nu deveni astfel dăunătoare.
• Mai multe studii observaţionale au constatat că persoanele care consumă regulat ciocolată neagră au un risc de boli de inimă cu 50-57% mai mic, boli ce reprezintă cea mai frecventă cauză de deces din lume. Având în vedere faptul că ciocolata neagră are toate aceste efecte uimitoare pentru inimă, s-ar putea să vă surprindă să aflaţi că de fapt este plină de grăsimi saturate. Aproximativ 43% dintre caloriile ciocolatei negre cu 85% cacao provin din grăsimile saturate.

Concluzie: ciocolata neagră conţine multe grăsimi saturate, dar aduce multe beneficii pentru inimă. Scade tensiunea arterială, creşte HDL şi previne oxidarea colesterolului, reducând riscul bolilor cardiovasculare.

4. Uleiul de cocos
Populaţiile care consumă cel mai mult ulei de cocos se află printre cele mai sănătoase de pe planetă. Astfel sunt tokelauanii, care obţin peste 60% de calorii din cocos. Deoarece majoritatea caloriilor din cocos sunt din grăsimi saturate, acest lucru face ca tokelauanii să fie cei mai mari consumatori de grăsimi saturate din lume. Aceşti oameni sunt foarte sănătoşi, fără nicio dovadă a existenţei bolilor de inimă.

O mare parte din grăsimile din uleiul de cocos provine din trigliceridele cu lanţ mediu, care sunt acizi graşi de lungime medie. Aceste grăsimi pot reduce apetitul şi pot stimula metabolismul. Mai multe studii arată că uleiul de cocos poate duce la pierderea de grăsime, în special cea „periculoasă” din cavitatea abdominală, care este foarte asociată cu bolile.

Există dovezi şi că uleiul de cocos poate creşte colesterolul HDL şi poate reduce colesterolul total şi LDL, în comparaţie cu uleiul de soia. Uleiul de cocos vă poate ajuta în prevenirea infecţiilor, pentru că are un conţinut ridicat de acid lauric, un acid gras care poate să omoare bacteriile, viruşii şi fungii. Unele studii sugerează că acizii graşi din uleiul de cocos pot ajuta în reducerea simptomelor bolii Alzheimer. Deşi are mai multe grăsimi saturate decât orice alt aliment de pe planetă, uleiul de cocos este foarte sănătos. Pentru voi, creierul şi inima voastră.

Concluzie: uleiul de cocos conţine mulţi acizi graşi ce pot stimula metabolismul şi reduce apetitul. De asemenea, reduce şi riscul bolilor de inimă.

Cea mai mare greşeală din istoria nutriţiei

Sfatul greşit de a evita toate aceste alimente high-fat delicioase şi hrănitoare de fapt a alimentat epidemia de boli de inimă, obezitate şi deces prematur.

„Războiul” cu grăsimile saturate şi cu colesterolul este cea mai mare greşeală din istoria nutriţiei.