Stiri
Țâra de oameni
Без рубрики
19.05.2013
12:58
2340
2340
Sat // Țâra este ascunsă între stânci și salcâmi unde porcii se plimbă liber pe ulicioare. Ar putea deveni lesne destinație turistică, dar rămâne tot mai depopulată
Galina Munteanu
Un sat care seamănă cu o poveste. Unul dintre puţinele din țară care este așezat între stânci unde poţi vedea doar căsuţe de odinioară, construite de-a lungul Răutului, acoperite cu oale roşii şi înconjurate de gărdulețe din piatră. Cartea de vizită sunt cele câteva băşti (aşezări rupești) rămase de la strămoşi. Este vorba de satul Ţâra din raionul Floreşti, situat la aproape 100 km de Chişinău.
Fără primărie, şcoală şi grădiniţă, dar cu tradiţii
Nu are o primărie proprie, o şcoală şi nici o grădiniţă. Din cei peste 200 de locuitori, doar 12 sunt copii de vârstă preşcolară şi cam vreo 20 de elevi. Pentru a merge la şcoală, zilnic aceştia sunt nevoiţi să facă naveta în satele vecine Roşietici ori Ghindeşti. „Primarul nostru este unul pentru trei sate. Şi pentru satul Ghindeşti, şi pentru Hârtop, şi pentru Țâra. Nu ne plângem, le reuşeşte pe toate, ne ajută cum poate mai bine. Şcoală nu am avut în sat pentru că erau puţini copii, dar grădiniţă a fost. Au închis-o prin anii 2000, tot pentru că erau puțini copii. Mulți dintre părinți nu lucrează şi își educă singuri copiii, îi duc la grădiniţa din Roşietici doar când sunt de grupa pregătitoare, mai aproape de înscrierea la şcoală. Multe familii au vrut să-şi construiască case la noi, dar nu le-au permis fiindcă ziceau că Ţâra este o localitate fără perspectivă şi familiile alegeau să plece la Ghindeşti”, afirmă Eufrosinia Feodorovici, bibliotecara satului. A rămas în sat doar un punct medical, fără medic, ce-i drept, doar cu o asistentă medicală, biblioteca, un magazin mic şi o biserică.
Cinci angajați
Dacă ar fi să calculăm, din cei peste 200 de săteni doar cinci au un loc de muncă în sat. „La acest capitol ne descurcăm cum putem. Mai mult lucrează bărbaţii, se duc care la Moscova, care la Chişinău, care la Ghindeşti, femeile au grijă de gospodărie şi de copii. Deşi ne este greu, nu schimb acest sat pe nimic. Aici au locuit părinţii mei, iar eu am trăit la Râbniţa. Cu 20 de ani în urmă, când a fost acel conflict pe Nistru, am venit aici. Acum, nu-mi imaginez cum aş putea locui în altă localitate”, ne spune o altă săteancă, Emilia Vasiliev. Chiar dacă sunt puţini în localitate, tradiţiile sunt respectate cu sfinţenie an de an. „De hramul satului pe care îl sărbătorim pe 28 august, două zile se organizează joc în sat. La sărbătorile de iarnă se umblă cu colindul, uratul, semănatul. Tradiţional, în fiecare an pe 1 iunie sărbătorim Ziua copilului. Organizăm şi serate literare tematice”, susţine doamna Eufrosinia.
Salcâmul a pus stăpânire pe sat
E greu se treci acum prin sat şi să nu fii îmbătat de linişte şi mirosul puternic al florilor de salcâm care par să fi pus stăpânire peste sat. Aproape pe fiecare căsuţă din cele peste 100 câte sunt ridicate în Ţâra o poţi observa cu greu de după crengile înflorite de salcâm. „O adevărată frumuseţe. Am fost şi în Italia la muncă, dar nu am rezistat decât doar două luni şi jumătate. Credeam că nu o să mai ajung acasă. Nu-mi amintesc să fi fost vreo zi în care să nu plâng. Nu regret că m-am întors. Atunci mi-am spus că mai mult nu mă mai duc nicăieri din acest sat”, ne povesteşte printre lacrimi Eufrosinia Feodorovici.
„Suntem o ţâră de oameni”
Satul Țâra este atestat în documente din anul 1803, dar pare vechi de când lumea. Primele aşezări din Ţâra au fost băştile rupeşti din stâncile care înconjoară malurile Răutului. Deşi odată cu anii gospodarii şi-au înălţat case, băştile au rămas neschimbate. Astăzi, mai în fiecare ogradă poţi observa aceste căsuţe, ridicate din piatră și ascunse între stâncile care veghează satul. Unii dintre gospodari au făcut din ele o adevărată bijuterie. Altele stau dărâmate, iar printre zidurile acestora au crescut deja copaci mari şi groşi, semn că au trecut ani buni de când au fost părăsite.
Oștenii lui Ștefan cel Mare
Legenda spune că, demult, prin locurile acestea ar fi trecut Ştefan cel Mare cu oștile sale care apărau acest plai mioritic de otomani. L-ar fi ademenit miraculoasa priveliște pe marele Voievod şi le-a dat la trei oşteni (Artemie, Popovschii şi Tocan) câte 25 de desetine de pământ ca să-şi construiască case şi să-şi întemeieze familii. Şi cum în jur erau numai stânci, aceştia şi-au zidit în pământ nişte bordeie pe care le-au împrejmuit cu garduri din piatră. „Satul se numeşte Ţâra, deoarece întemeietorii au fost doar trei, adică o ţâră de oameni. Acum suntem mai mulţi, dar tot o ţâră…”, ne spune Eufrosinia Feodorovici, bibliotecara satului.
Porci ca la nimeni
Ţâra este satul unde nu doar cei care trăiesc aici se simt fericiţi şi împliniţi, dar şi… porcii. Pentru săteni pare deja o obişnuinţă ca atunci când merg prin sat, în loc de vreun consătean, să întâlnească un patruped care doar el ştie încotro se duce. Ziulica întreagă aceştia se plimbă nestingherit prin sat, se odihnesc unde vor, se hrănesc cu iarbă, scoici din Răut, iar când amurgeşte se întorc fiecare la casele lor. Culmea e că, oricât de departe de casă ar ajunge, spre seară tot la gospodăria lor trag. „Aşa a fost de când mă ţin eu minte şi pe timpul părinţilor mei tot aşa era. Dimineaţa sunt hrăniţi, li se deschide poarta şi… pe aici, băieţi! Seara, fiecare vine la poarta lui. Nu au fost cazuri când să încurce gospodăria ori să se fure porcii”, susţine doamna Eufrosinia. Femeia ne spune că în acest an sunt mai puţini porci, din cauză că anul trecut a fost secetă şi sătenii nu aveau cu ce să-i hrănească. Locuitorii de aici cresc porci mai mult pentru vânzare.
„Este un sat foarte frumos și pitoresc. Ar putea deveni destinație turistică. Regretabil e că, odată cu trecerea anilor, acesta devine tot mai depopulat din cauza natalității scăzute. Cei în vârstă mor, iar cei tineri, după ce merg la învățătură, aleg să rămână la oraș”, conchide Eufrosinia Feodorovici.
Este un sat foarte frumos și pitoresc. Ar putea deveni destinație turistică. Regretabil e că, odată cu trecerea anilor, acesta devine tot mai depopulat din cauza natalității scăzute.
Galina Munteanu
Un sat care seamănă cu o poveste. Unul dintre puţinele din țară care este așezat între stânci unde poţi vedea doar căsuţe de odinioară, construite de-a lungul Răutului, acoperite cu oale roşii şi înconjurate de gărdulețe din piatră. Cartea de vizită sunt cele câteva băşti (aşezări rupești) rămase de la strămoşi. Este vorba de satul Ţâra din raionul Floreşti, situat la aproape 100 km de Chişinău.
Fără primărie, şcoală şi grădiniţă, dar cu tradiţii
Nu are o primărie proprie, o şcoală şi nici o grădiniţă. Din cei peste 200 de locuitori, doar 12 sunt copii de vârstă preşcolară şi cam vreo 20 de elevi. Pentru a merge la şcoală, zilnic aceştia sunt nevoiţi să facă naveta în satele vecine Roşietici ori Ghindeşti. „Primarul nostru este unul pentru trei sate. Şi pentru satul Ghindeşti, şi pentru Hârtop, şi pentru Țâra. Nu ne plângem, le reuşeşte pe toate, ne ajută cum poate mai bine. Şcoală nu am avut în sat pentru că erau puţini copii, dar grădiniţă a fost. Au închis-o prin anii 2000, tot pentru că erau puțini copii. Mulți dintre părinți nu lucrează şi își educă singuri copiii, îi duc la grădiniţa din Roşietici doar când sunt de grupa pregătitoare, mai aproape de înscrierea la şcoală. Multe familii au vrut să-şi construiască case la noi, dar nu le-au permis fiindcă ziceau că Ţâra este o localitate fără perspectivă şi familiile alegeau să plece la Ghindeşti”, afirmă Eufrosinia Feodorovici, bibliotecara satului. A rămas în sat doar un punct medical, fără medic, ce-i drept, doar cu o asistentă medicală, biblioteca, un magazin mic şi o biserică.
Cinci angajați
Dacă ar fi să calculăm, din cei peste 200 de săteni doar cinci au un loc de muncă în sat. „La acest capitol ne descurcăm cum putem. Mai mult lucrează bărbaţii, se duc care la Moscova, care la Chişinău, care la Ghindeşti, femeile au grijă de gospodărie şi de copii. Deşi ne este greu, nu schimb acest sat pe nimic. Aici au locuit părinţii mei, iar eu am trăit la Râbniţa. Cu 20 de ani în urmă, când a fost acel conflict pe Nistru, am venit aici. Acum, nu-mi imaginez cum aş putea locui în altă localitate”, ne spune o altă săteancă, Emilia Vasiliev. Chiar dacă sunt puţini în localitate, tradiţiile sunt respectate cu sfinţenie an de an. „De hramul satului pe care îl sărbătorim pe 28 august, două zile se organizează joc în sat. La sărbătorile de iarnă se umblă cu colindul, uratul, semănatul. Tradiţional, în fiecare an pe 1 iunie sărbătorim Ziua copilului. Organizăm şi serate literare tematice”, susţine doamna Eufrosinia.
Salcâmul a pus stăpânire pe sat
E greu se treci acum prin sat şi să nu fii îmbătat de linişte şi mirosul puternic al florilor de salcâm care par să fi pus stăpânire peste sat. Aproape pe fiecare căsuţă din cele peste 100 câte sunt ridicate în Ţâra o poţi observa cu greu de după crengile înflorite de salcâm. „O adevărată frumuseţe. Am fost şi în Italia la muncă, dar nu am rezistat decât doar două luni şi jumătate. Credeam că nu o să mai ajung acasă. Nu-mi amintesc să fi fost vreo zi în care să nu plâng. Nu regret că m-am întors. Atunci mi-am spus că mai mult nu mă mai duc nicăieri din acest sat”, ne povesteşte printre lacrimi Eufrosinia Feodorovici.
„Suntem o ţâră de oameni”
Satul Țâra este atestat în documente din anul 1803, dar pare vechi de când lumea. Primele aşezări din Ţâra au fost băştile rupeşti din stâncile care înconjoară malurile Răutului. Deşi odată cu anii gospodarii şi-au înălţat case, băştile au rămas neschimbate. Astăzi, mai în fiecare ogradă poţi observa aceste căsuţe, ridicate din piatră și ascunse între stâncile care veghează satul. Unii dintre gospodari au făcut din ele o adevărată bijuterie. Altele stau dărâmate, iar printre zidurile acestora au crescut deja copaci mari şi groşi, semn că au trecut ani buni de când au fost părăsite.
Oștenii lui Ștefan cel Mare
Legenda spune că, demult, prin locurile acestea ar fi trecut Ştefan cel Mare cu oștile sale care apărau acest plai mioritic de otomani. L-ar fi ademenit miraculoasa priveliște pe marele Voievod şi le-a dat la trei oşteni (Artemie, Popovschii şi Tocan) câte 25 de desetine de pământ ca să-şi construiască case şi să-şi întemeieze familii. Şi cum în jur erau numai stânci, aceştia şi-au zidit în pământ nişte bordeie pe care le-au împrejmuit cu garduri din piatră. „Satul se numeşte Ţâra, deoarece întemeietorii au fost doar trei, adică o ţâră de oameni. Acum suntem mai mulţi, dar tot o ţâră…”, ne spune Eufrosinia Feodorovici, bibliotecara satului.
Porci ca la nimeni
Ţâra este satul unde nu doar cei care trăiesc aici se simt fericiţi şi împliniţi, dar şi… porcii. Pentru săteni pare deja o obişnuinţă ca atunci când merg prin sat, în loc de vreun consătean, să întâlnească un patruped care doar el ştie încotro se duce. Ziulica întreagă aceştia se plimbă nestingherit prin sat, se odihnesc unde vor, se hrănesc cu iarbă, scoici din Răut, iar când amurgeşte se întorc fiecare la casele lor. Culmea e că, oricât de departe de casă ar ajunge, spre seară tot la gospodăria lor trag. „Aşa a fost de când mă ţin eu minte şi pe timpul părinţilor mei tot aşa era. Dimineaţa sunt hrăniţi, li se deschide poarta şi… pe aici, băieţi! Seara, fiecare vine la poarta lui. Nu au fost cazuri când să încurce gospodăria ori să se fure porcii”, susţine doamna Eufrosinia. Femeia ne spune că în acest an sunt mai puţini porci, din cauză că anul trecut a fost secetă şi sătenii nu aveau cu ce să-i hrănească. Locuitorii de aici cresc porci mai mult pentru vânzare.
„Este un sat foarte frumos și pitoresc. Ar putea deveni destinație turistică. Regretabil e că, odată cu trecerea anilor, acesta devine tot mai depopulat din cauza natalității scăzute. Cei în vârstă mor, iar cei tineri, după ce merg la învățătură, aleg să rămână la oraș”, conchide Eufrosinia Feodorovici.
Este un sat foarte frumos și pitoresc. Ar putea deveni destinație turistică. Regretabil e că, odată cu trecerea anilor, acesta devine tot mai depopulat din cauza natalității scăzute.
Stiri relevante
03.09.2013
12:30
3391
VIDEO // Pompierii au salvat un copil de un an, blocat în casă
29.08.2013
13:35
4529
FOTO // Alexie Mateevici, lângă Ștefan cel Mare
27.08.2013
12:31
4919
REPORTAJ FOTO // Bunica a bătut toba de Ziua Independenței R. Moldova
27.08.2013
09:36
3887
Doar JUMĂTATE din bursele românești oferite tinerilor din R. Moldova au fost acoperite
21.08.2013
16:47
3027
Mii de locuri neacoperite în universitățile din R. Moldova; VEZI unde au rămas locuri libere la buget
19.08.2013
17:01
2915
Ce nu știai despre deputații Ana Guțu și Vadim Cojocaru
18.08.2013
11:46
2926
O programatoare şi-a lansat o afacere culinară
15.08.2013
14:07
2340
Ministerul de Externe caută soluții pentru a o repatria pe moldoveanca răpită în Siria
15.08.2013
12:10
3260
POZE // Leancă jr. i-a luat locul tatălui în loja VIP
11.08.2013
16:05
1567
Din dragoste // Fericiți ca îngerii
03.09.2013
12:30
29.08.2013
13:35
27.08.2013
12:31
27.08.2013
09:36
21.08.2013
16:47
19.08.2013
17:01
18.08.2013
11:46
15.08.2013
14:07
15.08.2013
12:10
11.08.2013
16:05
Top stiri
11.11.2026
19:40
211
Iranul amenință bazele americane din Europa dacă vor fi folosite pentru atacuri
11.11.2026
19:26
201
Vasile Tofan la COP31: Moldova își consolidează reziliența în fața schimbărilor climatice
11.11.2026
19:06
266
Premierul Vasile Tofan, la COP31: energia regenerabilă se apropie de 30% din electricitatea Moldovei
11.11.2026
18:45
329
Kushner și Witkoff se întâlnesc cu Putin și Zelenski după negocierile de la Abu Dhabi
11.11.2026
18:39
335
Moldova are o speranță de viață estimată la 71,6 ani în 2026 și ocupă locul 166
11.11.2026
18:15
369
Moscova ia în calcul pacte de neagresiune cu state membre individuale ale NATO
11.11.2026
17:17
342
Investigații ecografice mai aproape de pacienții din Căușeni, Orhei și Soroca
11.11.2026
17:02
424
36 de familii din Chișinău beneficiază de locuințe mai eficiente energetic prin FEERM
11.11.2026
16:49
386
Sala Bibliotecii Parlamentului va fi numită în onoarea lui Vasile Stroescu
11.11.2026
16:17
388
Moldova și BERD discută accelerarea proiectelor de infrastructură și energie
11.11.2026
15:38
508
Rusia și Ucraina au convenit la Abu Dhabi asupra unui schimb amplu de prizonieri
11.11.2026
15:22
470
Consiliul de etică al MEC: profesorii care reclamă agresiuni trebuie protejați și sprijiniți
11.11.2026
15:08
467
Vasile Tofan și vicepreședintele Turciei au discutat despre comerț și dezvoltarea Găgăuziei
11.11.2026
14:50
449
Scandal la o mega-bibliotecă din India, după acuzații privind cărți generate cu inteligență artificială
11.11.2026
14:03
558
Negocierile mediate de SUA între Ucraina și Rusia s-au reluat la Abu Dhabi, anunță Umerov
11.11.2026
13:26
640
Experimentul SECRET al Kremlinului: Cum încearcă un apropiat al lui Putin să oprească îmbătrânirea președintelui rus cu ajutorul primatelor
11.11.2026
13:23
484
Forumul DRUMBUN 2026 aduce în prim-plan soluții pentru drumuri mai bune
11.11.2026
13:09
480
Cum este folosit Grand Theft Auto pentru a face drumurile mai sigure
11.11.2026
13:02
455
MEC caută 12 mentori formatori pentru ediția a II-a a „Acceleratorului Digital”
11.11.2026
12:46
464
Patru tineri, reținuți după destructurarea unei rețele de trafic de droguri
11.11.2026
12:22
767
Ministrul peruan îi cere lui Lavrov, la Moscova, informații despre 500 de peruani înrolați în armata rusă
11.11.2026
12:09
566
Horoscopul zilei 11.11.2026
11.11.2026
11:12
735
Zelenski salută schimbarea de abordare a SUA la Abu Dhabi și cere garanții de securitate
11.11.2026
10:48
574
Incendiu la portul Ust-Luga după un atac ucrainean cu drone; 146 de aparate, „neutralizate” în regiunea Leningrad
11.11.2026
10:16
555
Maia Sandu participă la Dublin la summitul Comunității Politice Europene
11.11.2026
19:40
11.11.2026
19:26
11.11.2026
19:06
11.11.2026
18:45
11.11.2026
18:39
11.11.2026
18:15
11.11.2026
17:17
11.11.2026
17:02
11.11.2026
16:49
11.11.2026
16:17
11.11.2026
15:38
11.11.2026
15:22
11.11.2026
15:08
11.11.2026
14:50
11.11.2026
14:03
11.11.2026
13:26
11.11.2026
13:23
11.11.2026
13:09
11.11.2026
13:02
11.11.2026
12:46
11.11.2026
12:22
11.11.2026
12:09
11.11.2026
11:12
11.11.2026
10:48
11.11.2026
10:16
Actualitate
Parteneri
Stiri
Ex-premier al R. Moldova, apel ULTIMATIV către Tiraspol și locuitorii din stânga Nistrului: „A venit timpul să vă hotărâți - cu Rusia pe vecie sau cu Moldova în Europa? Chișinăul nu va accepta un „pachet de blocaj” în drumul spre UE”
Mincinosul Krasnoselski, decorat de Putin la Moscova, nu s-ar mai întoarce la Tiraspol. Vasile Tofan: „Și-a făcut planuri să rămână în Rusia. Noi îi spunem să revină, dacă ține la ce a făcut în așa-zisa republică”
Fost șef al SBU: Unirea R. Moldova cu România e decizia Chișinăului. Cum pot Kievul și Bucureștiul să contracareze dronele rusești
FOTO // Zboruri de la Chișinău spre Istanbul, de la 39 de euro. Compania Polaris a inaugurat PRIMA sa cursă și anunță alte ZECE destinații
Misiunea experților europeni s-a încheiat: Moldova aliniază sănătatea digitală la standardele UE
Punct de vedere NAȚIONAL
Curs valutar
Sondaj
Prietenii noștri




















