Planul lui Trump pentru Gaza, între promisiunile „Consiliului de Pace” și refuzul Israelului de a se retrage înaintea dezarmării Hamas

„Consiliul de Pace” creat de președintele american Donald Trump pentru implementarea celei de-a doua faze a planului de pace pentru Gaza a încercat să calmeze îngrijorările exprimate de Israel. Luni, organismul i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că armata israeliană nu se va retrage din Fâșia Gaza înainte ca Hamas să fie dezarmată complet.

Ulterior, Hamas a cerut explicații din partea Înaltului Reprezentant pentru Gaza al „Consiliului de Pace”, Nikolai Mladenov.

„Notăm că retragerea completă a Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) dincolo de Linia Galbenă va avea loc doar după finalizarea dezarmării, aşa cum s-a angajat Hamas faţă de mediatori”, a scris Consiliul pe reţeaua X, referindu-se la linia de demarcaţie dintre zona controlată de Hamas şi cea deţinută de Israel.

Mladenov s-a întâlnit luni cu Benjamin Netanyahu. El a descris singur întrevederea ca fiind dificilă, subliniind tensiunile persistente.

Cu toate acestea, Consiliul a anunțat că a ajuns la o „înţelegere comună a obiectivelor împărtăşite” cu Israelul, semnalând un anumit teren comun în privința implementării planului.

Israelul a transmis Washingtonului „îngrijorările” sale cu privire la acordul anunţat de Donald Trump pentru lansarea celei de-a doua faze a planului de a pune capăt războiului din Gaza. Este o nouă demonstrație a tensiunilor apărute între Israel şi Statele Unite în legătură cu modul de gestionare a conflictului.

„Versiunea făcută publică nu reflectă poziţia Israelului”, a declarat Doron Spielman, purtător de cuvânt al lui Benjamin Netanyahu.

Hamas, la rândul său, a anunţat vineri că a acceptat foaia de parcurs elaborată de „Consiliul de Pace” creat de Donald Trump.

Versiunea făcută publică de acest organism prevede, în special, încetarea operaţiunilor militare de către ambele părţi. De asemenea, include destructurarea armamentului Hamas şi depozitarea acestuia de către Comitetul Naţional pentru Administrarea Gazei (NCAG), un organism tehnocratic palestinian responsabil de gestionarea teritoriului într-o fază de tranziţie.

Dezarmarea va fi legată de o retragere treptată a Israelului. Forţa Internaţională de Stabilizare (ISF), aflată în curs de formare, urmează să fie desfăşurată pentru a separa forţele israeliene de zonele controlate de NCAG, creând astfel o zonă-tampon menită să reducă riscul reluării confruntărilor directe.

Israelul a reiterat însă luni că „nu se va retrage şi va continua să contracareze orice ameninţare”, potrivit unei surse politice. Autoritățile israeliene insistă că securitatea rămâne prioritatea absolută.

Hamas şi aliaţii săi „menţin ceea ce s-a convenit cu privire la implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului (...) şi aşteaptă un răspuns clar şi oficial din partea domnului Nikolai Mladenov şi a mediatorilor (...) cu privire la ceea ce s-a convenit”, a transmis mişcarea palestiniană luni seară pe Telegram.

Armata israeliană şi-a continuat atacurile asupra Gazei. Potrivit unei surse de securitate, raidurile israeliene au ucis duminică 19 persoane, unul dintre cele mai ridicate bilanţuri ale deceselor din ultimele luni.

Luni, un alt atac aerian israelian împotriva unui vehicul la vest de oraşul Gaza a ucis doi palestinieni şi a rănit alte câteva persoane, potrivit lui Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile. Armata israeliană a precizat că a vizat două persoane considerate ținte legitime.

În ciuda acordului de încetare a focului din octombrie 2025, ostilităţile nu s-au oprit niciodată cu adevărat în acest teritoriu devastat de doi ani de război. Ambele părţi se acuză reciproc de încălcarea armistiţiului, ceea ce împiedică orice stabilizare durabilă.

Qatar, Egipt şi Turcia, ţările care mediază armistiţiul din Gaza, au condamnat luni Israelul pentru „încălcările sale continue” în teritoriul palestinian în urma ultimelor atacuri aeriene, pe care le-au descris drept „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”.

Din octombrie, peste 1.200 de palestinieni au fost ucişi în Gaza, conform Ministerului Sănătăţii, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU. Armata israeliană a raportat, în aceeaşi perioadă, cinci soldaţi ucişi, precum şi un angajat civil aflat sub contract.

Donald Trump a prezentat ultima fază a planului său drept o „etapă importantă” în eforturile de a pune capăt conflictului declanşat de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. În viziunea sa, această fază ar trebui să creeze condiţiile pentru o stabilitate mai durabilă în Gaza.

Potrivit lui Spielman, serviciile secrete israeliene au stabilit că mişcarea islamistă palestiniană s-a reînarmat şi a recrutat noi luptători. Aceste acţiuni ar demonstra, susține el, că Hamas se pregăteşte pentru „noi masacre precum cele din 7 Octombrie”.

„Primul pas indispensabil către orice acord durabil este demilitarizarea reală, verificabilă şi ireversibilă a Hamas”, a insistat purtătorul de cuvânt, indicând că Israelul nu va accepta compromisuri pe această temă.

Mişcarea pledează de mult timp pentru o dezarmare treptată, cu transferul armelor sale către un organism independent după încheierea acordurilor de pace. Preferă această soluţie, şi nu o predare imediată şi unilaterală a arsenalului.

Mohammed Dahlan, figură politică palestiniană de rang înalt implicată în discuţii, l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă „să obstrucţioneze cea mai promiţătoare oportunitate de a începe să se pună capăt” războiului din Gaza, considerând că actuala fereastră de negociere ar putea fi decisivă pentru viitorul regiunii.