Madrid anunță încheierea crizei migranților din Ceuta și proclamă ferm: exclava este parte integrantă a teritoriului spaniol

Madridul transmite un semnal ferm privind statutul enclavei Ceuta, în plin val de migranți care a declanşat o nouă criză la frontiera cu Marocul.

Spania a subliniat luni că suveranitatea asupra exclavei Ceuta este „incontestabilă”, după ce zeci de mii de migranţi au pătruns ilegal pe acest teritoriu nord-african dinspre Maroc.

Autoritățile de la Madrid au evitat să critice deschis Rabatul pentru afluxul masiv de migranţi de săptămâna trecută, un fenomen pe care o parte a analiştilor îl interpretează drept un mijloc de presiune folosit de Maroc asupra Spaniei.

Ceuta şi Melila au fost cucerite în cadrul unei strategii istorice ce urmărea stabilirea unor avanposturi ale creştinătăţii pe continentul african. Astăzi, ambele teritorii sunt revendicate de Maroc.

„Faptul că Ceuta şi Melila fac parte integrantă din teritoriul nostru, din teritoriul spaniol, este incontestabil, în ochii lumii întregi”, a declarat luni ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, într-un interviu televizat.

Potrivit Madridului, „cvasitotalitatea” celor aproximativ 60.000 de persoane care au trecut ilegal frontiera joi şi vineri – în principal tineri marocani – au fost retrimise în Maroc.

Delegatul guvernului central în Ceuta, Miguel Angel Perez Triano, a precizat luni că numărul persoanelor rămase în oraş este estimat la 2.500.

Cel mai înalt responsabil politic din Ceuta, Juan Jesus Vivas, a avansat însă o altă cifră: el consideră că în enclavă se mai află între 3.000 şi 5.000 de migranţi.

Aproape o mie de minori au rămas în enclavă, potrivit organizaţiei Save the Children.

Reporterii s-au deplasat în weekend într-o zonă industrială dezafectată din Ceuta, unde sute de minori neînsoțiți dormeau în aer liber şi îşi declarau speranța de a putea ajunge în Europa continentală.

Sosirea în masă a acestor tineri a transformat criza locală într-una diplomatică, implicând Spania şi unii dintre partenerii săi europeni. Italia şi Danemarca au cerut suspendarea Spaniei din spaţiul Schengen, deşi Ceuta, ca oraş autonom, nu este inclusă în zona de liberă circulaţie.

Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a anunțat ulterior, într-o postare pe X, că aproape toţi migranţii care au ajuns în Ceuta s-au întors în Maroc şi a declarat practic încheiată criza declanşată de afluxul de cel puţin 50.000 de persoane.

„Aproape toţi cei care ajunseseră în Ceuta s-au întors între timp în Maroc”, a scris Albares pe X, subliniind totodată că integritatea zonei Schengen a fost menţinută.

El a explicat că nu era posibil ca migranţii să ajungă pe partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând astfel criticilor formulate de unele state membre ale UE.

În plus, ministrul a denunțat ceea ce a numit „confuzia condusă de interese” în jurul acestei crize, fără a menţiona explicit vreun guvern, în condițiile în care Italia deja anunţase suspendarea temporară a aplicării acordului Schengen privind libera circulaţie în raport cu Spania.

Comisarul european pentru migraţie, Magnus Brunner, a scris la rândul său pe X că Albares i-a comunicat într-o convorbire telefonică faptul că „practic toţi cei care au intrat în Ceuta s-au întors ... Nicio persoană nu a trecut pe partea continentală a UE”.

Experţi din state membre ale Uniunii Europene urmează să se reunească sâmbătă pentru a discuta evoluţiile situaţiei, a anunţat un purtător de cuvânt al preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE.

De asemenea, luni va avea loc o întâlnire a ambasadorilor statelor UE, pentru a evalua consecinţele crizei şi a facilita coordonarea răspunsului european.

Criza de la Ceuta a izbucnit la începutul săptămânii, când grupuri de tineri au început să traverseze înot dinspre teritoriul marocan spre enclavă. Apoi, joi, s-a ajuns la o intrare masivă şi ilegală a mii de oameni, care au trecut pe jos un dig ce marchează graniţa dintre Spania şi Maroc.

Acest episod a fost catalogat drept cea mai gravă criză de migraţie dintre cele două ţări după 2021 şi a generat numeroase reacţii pe scena politică europeană.

Imaginile de la frontiera maroco-spaniolă au fost dramatice. În special bărbaţi tineri şi adolescenţi puteau fi văzuţi ajungând pe apă, înot sau pe plute improvizate. Câteva zeci s-au înecat. Ceilalţi, odată ajunşi pe uscat, au forţat gardul de frontieră şi au năvălit în oraşul autonom, copleşind forţele locale de securitate. Tunurile cu apă şi gardurile consolidate nu au rezistat în faţa numărului uriaş de migranţi.

Întrebaţi de presa internaţională de ce au ales să plece, cei mai mulţi migranți au invocat sărăcia şi lipsa perspectivelor din Maroc:

Salad, din Tetouan, Maroc, în vârstă de 25 de ani: „Venim pentru că avem viața grea în Maroc. Nu avem sistem de sănătate, nici educație. Viața rea din Maroc ne face să înotăm până aici”.

Souleimn, din Tetouan, Maroc, în vârstă de 23 de ani: „Venim aici pentru că nu avem de lucru acasă. Nu e deloc greu să ajungi aici și să-ți regularizezi situația”.

Ahmed Karim, marocan: „În primul rând, vreau să descopăr Europa. În Maroc nu ni se permite să călătorim. /.../ În plus, în Maroc nu sunt locuri de muncă”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declara vineri că imaginile venite din exclava spaniolă Ceuta sunt „inacceptabile” şi insista că „returnările trebuie să fie rapide, aşa cum permit normele noastre” europene.

„Imaginile care vin din Ceuta sunt inacceptabile. Nu putem permite nimănui să intre în Uniunea noastră fără a respecta normele noastre”, a scris Ursula von der Leyen pe reţelele de socializare.

„Trebuie să înceteze imediat traversările periculoase. Trebuie destructurate reţelele de trafic ilegal. Şi returnările trebuie să fie rapide, aşa cum permit normele noastre”, a mai precizat şefa executivului comunitar.

Preşedintele administraţiei locale a exclavei spaniole Ceuta, Juan Vivas, anunţase deja că numărul migranţilor ilegali care au pătruns în ultimele zile pe acest teritoriu spaniol de pe coasta marocană ajunsese la circa 60.000.

Apelurile lansate din mai multe capitale europene pentru excluderea Spaniei din spaţiul Schengen s-au intensificat vineri, în urma afluxului masiv de migranţi din Maroc către oraşul Ceuta din Africa de Nord.

Ministrul de interne finlandez, Mari Rantanen, a susținut vineri ideea excluderii Spaniei din Schengen din cauza gestionării situaţiei migraţiei în Ceuta, după ce Italia recursese deja la o măsură similară. Ministerul de Interne italian a dispus închiderea graniţelor maritime şi aeriene cu Spania, suspendând temporar regimul de liberă circulaţie între cele două state.

„Spania a eșuat complet în protejarea frontierei externe a spațiului Schengen împotriva migrației ilegale. Acest lucru nu poate continua. Toate țările europene trebuie să sprijine propunerea lui Meloni. Țările care nu își îndeplinesc obligația de a-și proteja frontierele externe nu pot fi membre Schengen”, scria Rantanen pe X.

Într-o declarație pentru ziarul „Helsingin Sanomat”, Rantanen, reprezentantă a partidului Adevărații Finlandezi, de extremă dreapta, a afirmat că situaţia din Ceuta reprezenta un „eşec absolut” al politicii spaniole privind migraţia şi a descris evenimentele de joi drept o „invazie a migranţilor”.

„Lucrurile nu pot continua așa, cu capitularea Spaniei la granița de sud a spațiului Schengen, care este și granița noastră externă cu Uniunea Europeană (UE). Această situație trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, adăuga ea.

Liderii Democraților Suedezi (SD) și ai Partidului Popular Danez (DF), principalele formațiuni de extremă dreapta din cele două ţări nordice, şi-au exprimat la rândul lor sprijinul pentru suspendarea aplicării acordului Schengen în raport cu Spania, pe fondul crizei de la Ceuta.

„Aceasta este nimic altceva decât o invazie. Spania trebuie să-și închidă imediat granița. Dacă nu o face, ar trebui să fie expulzată din Schengen, iar granițele cu Spania ar trebui închise cu efect imediat”, scria liderul SD, Jimmie Akesson, pe X.

În schimb, ministrul de externe olandez, Tom Berendsen, şi-a exprimat vineri încrederea că Spania va face „ceea ce este necesar” pentru protejarea frontierei externe a Uniunii Europene la Ceuta, îndemnând concomitent Marocul să ia „măsuri adecvate” ca reacţie la o situaţie pe care a descris-o drept „îngrijorătoare”.

Liderul partidului britanic de extremă dreaptă Reform UK, Nigel Farage, a declarat la rândul său că situația din Ceuta reprezintă de fapt „o bătălie pentru viitorul civilizației noastre” și că „este timpul să ne trezim”.

Ceuta este o exclavă spaniolă pe coasta marocană a Africii, cu o suprafaţă de 18,5 km pătrați, situată pe malul Mării Mediterane, în apropierea Strâmtorii Gibraltar. O altă exclavă spaniolă în nordul Africii este Melilla.

O exclavă reprezintă o parte a teritoriului unui stat, complet separată de corpul principal al ţării şi înconjurată de teritoriul unuia sau mai multor alte state. Pentru ca o regiune să fie considerată exclavă din perspectiva statului de origine, ea trebuie să fie inaccesibilă pe uscat fără a trece printr-o altă ţară.

Ceuta este un oraș autonom al Spaniei, situat pe malul african nordic între Strâmtoarea Gibraltar și mica peninsulă Almina din est. Oraşul se învecinează la nord, est şi sud cu Marea Mediterană, iar la vest şi sud-vest cu Marocul, pe o frontieră terestră de 6,3 km, în zona prefecturilor M’diq-Fnideq şi Fahs-Anjra, aparţinând nordului Marocului.

Ceuta acoperă o suprafaţă de aproximativ 19 km pătraţi. Populaţia este majoritar creştină şi musulmană, dar există şi o comunitate evreiască şi, într-o măsură mai mică, una de origine indiană. Zonele urbane sunt concentrate în istm.