Zalujni desființează perspectivele Ucrainei în NATO și mizează pe noi blocuri europene de securitate

Fostul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujni, în prezent ambasador în Marea Britanie, a declarat luni că nu crede în perspectiva aderării Ucrainei la NATO şi a îndemnat la concentrarea eforturilor asupra dezvoltării altor alianţe de securitate.

„Cunosc foarte bine NATO. Timp de vreo 12 ani, probabil, m-am ocupat personal de adoptarea standardelor NATO şi am ascultat în fiecare an poveşti despre faptul că, în curând, vom adera la NATO. Din păcate, nu vom adera niciodată la această organizaţie!”, a subliniat generalul Valeri Zalujni în cadrul unei discuţii privind integrarea euroatlantică, la reuniunea generală a ambasadorilor Kievului.

În opinia fostului comandant-şef, un obstacol major în calea aderării Ucrainei la Alianţă este faptul că „este imposibil să aderi, la nivelul actual de dezvoltare al Forţelor Armate ale Ucrainei, la o organizaţie care are doctrine din cel de-al Doilea Război Mondial”. Ucraina şi NATO, apreciază el, evoluează după logici militare diferite.

De asemenea, Zalujni a evaluat extrem de negativ capabilităţile actuale ale NATO, în pofida faptului că Marea Britanie, SUA şi alte ţări puternice sunt membre ale acesteia. „Cel mai probabil, NATO va rămâne în forma actuală, iar Ucraina va avea nevoie de aproximativ 12 ani pentru a se alinia la standardele necesare, ajungând poate nici la jumătate din nivelul Federaţiei Ruse”, a declarat el, sugerând că ritmul reformelor militare va fi oricum foarte lent.

În ciuda acestei evaluări pesimiste, Zalujni a recunoscut că „Ucraina are nevoie de tehnologii care, în prezent, se găsesc încă în ţările NATO”, inclusiv în ceea ce priveşte apărarea antirachetă, capacităţile spaţiale şi alte sisteme moderne esenţiale pentru apărare.

În contextul discuţiilor privind garanţiile de securitate oferite Ucrainei, Zalujni consideră că nu NATO, ci alte alianţe pot fi mai eficiente. „Ucraina se va alătura blocurilor şi alianţelor care, probabil, se vor forma. Cel mai probabil, vom vorbi despre un bloc european de securitate militară”, a preconizat el, estimând că arhitectura de securitate a Europei va suferi transformări importante.

În schimb, Zalujni apreciază că aderarea Ucrainei la coaliţia JEF (Forţele Expediţionare Unite) ar reprezenta un mecanism mai eficient de garanţii de securitate decât o perspectivă îndepărtată de aderare la NATO.

Joint Expeditionary Force (JEF) este o forţă expediţionară multinaţională condusă de Regatul Unit. Ea reuneşte 10 state din nordul Europei, cu scopul de a putea răspunde rapid la crize şi ameninţări de securitate, în special în regiunea baltică, nord-atlantică şi pe flancul nordic. Cele 10 state membre sunt: Regatul Unit, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia şi Suedia.

JEF nu este o structură a NATO, chiar dacă toate cele 10 state sunt în prezent membre NATO. Forţa expediţionară este complementară Alianţei Nord-Atlantice şi poate acţiona independent sau în sprijinul NATO, ONU ori al altor coaliţii. Astfel, cei zece membri ai JEF au semnat un memorandum de intenţii privind crearea unor „forţe navale multinaţionale”, care va constitui „o completare a NATO”.

Ucraina a aderat deja la acordul de parteneriat extins cu JEF, pas care îi permite o cooperare mai strânsă cu această structură militară.

„Din 2015, în cadrul JEF s-au format organe de conducere. Da, sunt slabe, da, nu se află încă la un nivel la care să putem spune că ar corespunde”, a spus Zalujni, exprimându-şi regretul că Ucraina nu depune eforturi suficiente pentru aderarea deplină la JEF.

În prezent, JEF nu prevede mecanisme de securitate colectivă şi nici obligaţii de apărare reciprocă a membrilor săi, fiind mai degrabă un cadru flexibil de cooperare militară şi de reacţie rapidă.

Ucraina a consacrat în Constituţia sa obiectivul strategic al aderării la NATO şi la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, acum nu ar fi primită în NATO de către toţi membrii săi, iar opozitia cea mai mare provine chiar din partea SUA. Rusia respinge, de asemenea, categoric aderarea Ucrainei la NATO.

Zalujni a fost demis din funcţia de comandant suprem al armatei Ucrainei în 2024, din cauza divergenţelor cu preşedintele Volodimir Zelenski privind desfăşurarea războiului cu Rusia. Conflictul militar se află deja în al cincilea an de desfăşurare.

Sondajele de opinie privind încrederea alegătorilor îl plasează aproximativ la acelaşi nivel cu Zelenski şi cu fostul ministru al apărării, Mihailo Fedorov, demis din funcţie luna trecută. Succesorul lui Zalujni în funcţia de comandant suprem, Oleksandr Sîrski, a fost şi el demis luna trecuta.