Tânără dependentă de Instagram și YouTube își acuză în instanță Meta și Google că i-au furat copilăria și i-au distrus sănătatea mintală

O tânără care dă în judecată companiile Meta și Google, invocând caracterul pretins adictiv al rețelelor de socializare, le-a spus juraților că anii copilăriei i-au fost acaparați de utilizarea Instagram și YouTube.

„Am încetat să mai interacționez cu familia pentru că îmi petreceam tot timpul pe rețelele de socializare”, a declarat femeia, cunoscută sub numele de KGM sau Kaley, apelativ folosit pentru a-i proteja identitatea.

Kaley a relatat în fața instanței din Los Angeles că a început să folosească YouTube la vârsta de 6 ani și Instagram la 9 ani. Ea a subliniat că nu a întâmpinat nicio barieră care să îi împiedice accesul, în pofida vârstei sale fragede.

Până acum, Meta a susținut că utilizarea excesivă a Instagram de către Kaley nu reprezintă o adicție și că platforma nu este responsabilă pentru problemele ei ulterioare de sănătate mintală.

Deși o mare parte din procedură s-a concentrat asupra Instagram și Meta, în proces este vizat și YouTube, platformă deținută de Google.

Inițial, în proces au fost incluse și TikTok și Snapchat, însă aceste companii au ajuns la o înțelegere amiabilă cu reclamanta chiar înainte ca procesul să înceapă propriu-zis. Termenii acestor înțelegeri nu au fost făcuți publici.

Rezultatul procesului, care se preconizează că va dura până în luna martie, ar putea influența mii de alte procese similare, deja intentate în diverse state din SUA.

Ajunsă acum la 20 de ani, Kaley a spus în fața judecătorilor că privitul pe Instagram era „primul lucru” pe care îl făcea în fiecare dimineață, iar apoi continua „toată ziua” până adormea noaptea. Acest obicei i-ar fi provocat dificultăți la școală, acasă și i-a afectat starea de sănătate mintală.

De asemenea, ea petrecea ore în șir urmărind clipuri pe YouTube și a remarcat că funcția de „autoplay”, prin care un nou video pornește automat după ce se încheie cel anterior, o făcea să rămână conectată mai mult timp pe platformă.

Kaley a fost diagnosticată cu dismorfofobie corporală, o afecțiune în care persoana este preocupată excesiv de felul în care arată. Întrebată de avocatul ei, Mark Lanier, dacă avusese astfel de trăiri înainte să intre pe rețelele de socializare, Kaley a răspuns: „Nu, nu avusesem”.

Tot ea a menționat că primele sale stări de anxietate și depresie au apărut când avea 9–10 ani, fiind ulterior diagnosticată cu aceste tulburări în perioada adolescenței.

Obținerea de „like-uri” și creșterea numărului de urmăritori pe Instagram și YouTube au alimentat utilizarea intensă a platformelor, a spus Kaley, oferindu-i un „val” de satisfacție.

În schimb, atunci când nu primea suficiente „like-uri”, spunea că se simțea „nesigură” sau „urâtă”.

Depoziția lui Kaley are loc la o săptămână după ce aceasta a fost prezentă la ședință pentru a sta față în față cu Mark Zuckerberg, cofondator și director executiv al Meta, care a petrecut aproximativ șapte ore răspunzând întrebărilor avocaților.

Avocații Meta au susținut în linii mari că dificultățile lui Kaley legate de sănătatea mintală își au originea în probleme din viața ei de familie, nu în folosirea Instagram.

Paul Schmidt, unul dintre principalii avocați ai Meta, a invocat încă din prima zi a procesului declarații făcute de Kaley înainte de intentarea acțiunii, referitoare la situația ei de acasă, inclusiv la relația dificilă cu mama, care ar fi determinat-o să aibă gânduri de auto-vătămare.

Kaley a precizat joi, în fața instanței, că, deși relația cu mama ei a fost uneori tensionată în copilărie, cele mai multe conflicte porneau de la utilizarea iPhone-ului și de la timpul petrecut online și pe rețele de socializare. Ea a insistat că, în prezent, are o relație apropiată cu mama sa.

Apariția lui Zuckerberg în sala de judecată a marcat prima dată când miliardarul a fost chemat să depună mărturie în fața unui juriu.

Discuțiile din proces s-au concentrat în special pe întrebarea dacă platforma avea sau nu măsuri de protecție suficient de puternice pentru a împiedica accesul copiilor sub 13 ani și pe dovezile privind capacitatea rețelelor sociale de a genera comportamente adictive.