Orbán acuză „blocada petrolieră” a Ucrainei și trimite armata să apere infrastructura energetică a Ungariei înainte de alegeri

Ungaria a acuzat Ucraina că blochează reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba şi a mobilizat militari la instalaţiile energetice critice ale ţării, premierul Viktor Orban intensificând discursul pe teme de securitate energetică înaintea alegerilor parlamentare din aprilie.

Orbán a afirmat miercuri că Ucraina impune ”o blocadă petrolieră” Ungariei prin întârzierea redeschiderii conductei Drujba, care aprovizionează atât Ungaria, cât şi Slovacia cu petrol rusesc. El susţine că, de fapt, Kievul menţine conducta închisă din motive „politice”, nu tehnice, chiar dacă Ucraina a suspendat fluxul livrărilor în urmă cu o lună, invocând avarierea sistemului în urma unui atac rusesc.

„Guvernul ucrainean exercită presiune asupra guvernelor din Ungaria şi Slovacia printr-o blocadă petrolieră”, a declarat Orbán într-un mesaj video publicat pe X, după o şedinţă a Consiliului de Apărare. Premierul a avertizat că „nu se vor opri aici” şi că Ucraina ar pregăti „noi acţiuni pentru a perturba sistemul energetic al Ungariei”, fără însă a prezenta vreo dovadă în sprijinul acestor acuzaţii.

Ca măsură de precauţie împotriva unor posibile atacuri, Orbán a ordonat consolidarea protecţiei infrastructurii energetice critice. Au fost dislocate trupe şi echipamente suplimentare în apropierea instalaţiilor-cheie, iar autorităţile au anunţat că poliţia va patrula cu efective mărite în jurul centralelor electrice, staţiilor de distribuţie şi centrelor de control. În plus, dronelor le-a fost interzis accesul în regiunea de nord-est, la graniţa cu Ucraina.

Kievul nu a răspuns public acuzaţiilor formulate de la Budapesta, iar Ministerul de Externe al Ucrainei a fost contactat pentru comentarii, fără o reacţie imediată.

Evoluţia acestui discurs dur privind energia şi securitatea naţională are loc pe fondul creşterii sentimentului anti-ucrainean şi al presiunii electorale interne. Partidul de guvernământ Fidesz este depăşit în majoritatea sondajelor de principalul contracandidat, Peter Magyar, înaintea scrutinului programat pentru 12 aprilie, iar tema sigurantei energetice a devenit centrală în campania lui Orbán.

Relaţiile dintre Ungaria şi Ucraina sunt tensionate de ani întregi, marcate de dezacorduri persistente legate de energie, de sancţiunile împotriva Rusiei şi de modul de abordare a războiului din Ucraina. În timp ce Ungaria şi Slovacia continuă să importe petrol şi gaze ruseşti prin infrastructura existentă, restul statelor din UE încearcă să reducă semnificativ sau să elimine complet aceste importuri.

Pe lângă dependenţa energetică, legăturile politice ale premierilor Viktor Orban şi Robert Fico cu preşedintele rus Vladimir Putin contrastează profund cu relaţiile reci pe care ambii lideri le au cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acest contrast aliniat cu disputele energetice alimentează şi mai mult tensiunile regionale.

Joi dimineaţă, Orban a publicat pe Facebook o scrisoare deschisă adresată lui Zelenski, în care îl acuză că „de patru ani încearcă să forţeze Ungaria să intre în războiul dintre Ucraina şi Rusia”. Acest demers public urmăreşte să întărească mesajul premierului că refuză implicarea directă în conflict.

Atât Ungaria, cât şi Slovacia au blocat recent un nou pachet de sancţiuni europene împotriva Moscovei, motivând decizia prin oprirea livrărilor de petrol prin Druzhba, conducta construită în epoca sovietică al cărei nume înseamnă „Prietenia”. În timp ce Bruxelles-ul promovează înăsprirea presiunii asupra Rusiei, Budapesta şi Bratislava invocă protejarea intereselor lor energetice.

Relaţiile cu Bruxelles-ul s-au deteriorat şi mai mult, cele două ţări acuzând Uniunea Europeană că ignoră nevoile lor specifice în materie de energie şi că ia decizii care le vulnerabilizează securitatea aprovizionării.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a amplificat acuzaţiile la adresa Kievului, susţinând că Europa ar fi trecut cu vederea incidente în care, potrivit lui, Ucraina ar fi sabotat infrastructura energetică ruso-europeană, inclusiv exploziile de la gazoductele Nord Stream, acuzaţie pentru care nu a prezentat probe.

Autorităţile germane au indicat anterior că sabotajul asupra Nord Stream ar fi fost comis de persoane de origine ucraineană, deşi Kievul neagă orice implicare. Aceste suspiciuni şi acuzaţii contradictorii sporesc confuzia şi alimentează narative divergente în interiorul Uniunii Europene.

Noul val de tensiuni dintre Ungaria şi Ucraina, pe fundalul războiului declanşat de Rusia în Ucraina în urmă cu patru ani, evidenţiază o Europă divizată între state care susţin ferm sancţiunile şi guverne ce prioritizează pragmatismul energetic şi securitatea internă în faţa confruntării directe cu Moscova.