Rusia lansează cel mai mare atac nocturn cu drone şi rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul negociază la Geneva cu americanii „pachetul de prosperitate” postbelic

Rusia a lansat în noaptea trecută un atac masiv cu rachete şi drone asupra Ucrainei, lovind clădiri rezidenţiale şi infrastructură critică. Cel puţin o persoană a murit şi peste 20 au fost rănite în regiunile estice şi sudice, au anunţat joi autorităţile locale. Rachete balistice şi de croazieră au vizat Kievul, regiunea Kiev şi Harkov, în timp ce dronele au atacat oraşul Zaporojie, în sudul ţării. Potrivit preşedintelui Volodimir Zelenski, în total au fost lansate 420 de drone şi aproape 40 de rachete, majoritatea fiind interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană.

„În această seară, Rusia a declanşat din nou un război împotriva infrastructurii critice şi a clădirilor rezidenţiale obişnuite. Patru sute douăzeci de drone, dintre care majoritatea sunt de tip Shahed, şi 39 de rachete de diferite tipuri, inclusiv 11 balistice, au fost lansate asupra poporului nostru”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski.

El a precizat că marea majoritate a rachetelor au fost doborâte. Acest lucru a fost posibil deoarece partenerii internaţionali au livrat rapid o parte din rachetele de apărare aeriană promise Ucrainei, conform înţelegerilor din ultima reuniune în format Ramstein. Cu toate acestea, au existat şi lovituri care nu au putut fi oprite, iar acestea au provocat distrugeri serioase.

Preşedintele a anunţat pagube în opt regiuni ale ţării. Numeroase case particulare şi blocuri cu mai multe etaje au fost avariate sau distruse. „Până în prezent, se ştie că zeci de persoane au fost rănite în urma acestui atac, printre care şi copii”, a subliniat el. Zelenski a menţionat că bilanţul victimelor ar putea creşte pe măsură ce operaţiunile de salvare continuă.

De asemenea, liderul ucrainean a indicat că au fost lovite infrastructura de gaze din regiunea Poltava şi substaţiile electrice din regiunile Kiev şi Dnipro. Echipele de salvare şi intervenţie au acţionat în regiunile Cernihov, Zaporojie, Harkov, Kirovograd, Vinnîţia, Kiev, precum şi în capitală, unde au stins incendii, au degajat dărâmături şi au evacuat locuitorii din zonele periculoase.

În regiunea Harkov au fost rănite cel puţin 16 persoane, între care un băiat de şapte ani şi încă un copil, a transmis guvernatorul Oleh Syniehubov pe Telegram. El a precizat că oraşul Harkov a fost atacat cu două rachete şi 17 drone, ceea ce a provocat distrugeri extinse la clădiri rezidenţiale şi la unele obiective de infrastructură locală.

În regiunea Zaporojie, în urma atacurilor ruseşti, o persoană a murit şi mai multe au fost rănite. Guvernatorul Ivan Fedorov a anunţat că, în atacul nocturn asupra oraşului Zaporojie, cel puţin şapte persoane au fost rănite, iar dronele au avariat 19 blocuri de locuinţe. Aproximativ 500 de gospodării au rămas fără încălzire din cauza deteriorării infrastructurii. El a prezentat imagini cu case sfâşiate de explozii, locuinţe private distruse şi magazine cu vitrine sparte.

Autorităţile din Kiev au raportat, la rândul lor, că resturile căzute de la rachetele şi dronele doborâte au avariat clădiri din trei cartiere ale capitalei. În unele locuri au izbucnit incendii, iar locuitorii au fost evacuaţi temporar până la stingerea focului şi verificarea structurii clădirilor.

Rusia a lovit şi infrastructura feroviară în regiunile Harkov, Zaporojie şi Doneţk, precum şi calea ferată pentru copii din regiunea Harkov, a anunţat viceprim-ministrul pentru reconstrucţia Ucrainei, Oleksii Kuleba. Calea ferată pentru copii este de obicei o linie îngustă, de câţiva kilometri, separată de reţeaua principală naţională. Nu este pentru prima dată când astfel de obiective sunt atacate. Vara trecută, calea ferată pentru copii din Harkov a fost lovită, atunci murind o femeie de 30 de ani.

„Agresorul loveşte în mod deliberat obiective de care depinde viaţa de zi cu zi a oamenilor – căldura, lumina, apa, transportul. Este un terorism deliberat împotriva populaţiei civile”, a spus Kuleba, denunţând caracterul sistematic al acestor atacuri.

În noaptea de 26 februarie, o instalaţie energetică din sudul regiunii Odesa a fost de asemenea avariată în urma loviturilor ruseşti. Şi regiunea Poltava a fost ţintită. Resturile de rachete, precum şi loviturile directe, au produs pagube la obiective ale unei întreprinderi industriale şi au afectat o linie de transport al energiei electrice, provocând întreruperi în alimentarea cu curent.

Societatea naţională de căi ferate „Ukrzaliznîţia” a publicat date operative privind circulaţia trenurilor din 26 februarie, avertizând că unele curse pot înregistra întârzieri din cauza distrugerilor provocate de atacurile ruseşti asupra infrastructurii feroviare şi energetice.

Preşedintele Zelenski a subliniat din nou necesitatea consolidării urgente a apărării antiaeriene. „Frigul nu a dispărut complet, iar rachetele de apărare antiaeriană sunt necesare în fiecare zi, atât timp cât Rusia încearcă să distrugă energia noastră”, a afirmat el, cerând sprijin suplimentar în armament defensiv pentru a proteja populaţia şi reţeaua energetică a ţării.

În ultimele luni, Rusia şi-a concentrat loviturile cu rachete şi drone asupra sectorului energetic ucrainean, distrugând centrale electrice şi substaţii. Aceste atacuri au cauzat pene de curent prelungite în întregi regiuni. Mai recent, au început să fie vizate tot mai des şi elemente ale infrastructurii feroviare, vitale pentru transportul de persoane, mărfuri şi echipamente militare.

Acest nou atac nocturn asupra Ucrainei are loc în timp ce, în pofida blocajului din negocierile de pace cu Rusia, o delegaţie ucraineană urma să se întâlnească joi la Geneva cu oficiali americani pentru discuţii privind reconstrucţia postbelică. Pe agenda discuţiilor se află un aşa-numit „pachet de prosperitate”, care vizează finanţarea relansării şi refacerii economiei Ucrainei.

Întâlnirile cu trimisul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, şi cu Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump, urmau să înceapă la prânz, ora locală, potrivit unui oficial ucrainean. Acesta a menţionat că delegaţia Ucrainei nu va face declaraţii presei după încheierea discuţiilor, evidenţiind caracterul sensibil al negocierilor.

Tot la Geneva, în cursul zilei de joi, Witkoff şi Kushner urmează să participe la a treia rundă de discuţii indirecte privind programul nuclear al Iranului, alături de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, cu medierea Omanului. Aceste consultări au loc paralel cu eforturile legate de dosarul ucrainean şi reflectă complexitatea agendei diplomatice internaţionale.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit miercuri la telefon cu preşedintele american Donald Trump. Cei doi au convenit că următoarea sesiune de discuţii trilaterale cu Rusia, programată în martie, ar trebui să ducă la o întâlnire a liderilor ţărilor implicate, pentru a aborda direct cele mai sensibile probleme rămase nerezolvate.

„Aceasta este singura modalitate de a rezolva toate problemele complexe şi sensibile şi de a pune capăt războiului”, a declarat Zelenski după convorbirea la care au participat şi Steve Witkoff şi Jared Kushner. El a subliniat că dialogul la nivel înalt este esenţial, chiar dacă poziţiile părţilor sunt încă foarte îndepărtate.

Reconstrucţia Ucrainei după distrugerile provocate de atacurile aeriene şi de luptele de pe linia frontului a devenit o temă cheie în discuţiile mai largi privind încheierea conflictului, aflat deja în al cincilea an. Kievul speră să atragă, în următorul deceniu, aproximativ 800 de miliarde de dolari din surse publice şi private pentru a reface infrastructura, economia şi locuinţele afectate de război.

Cea mai recentă evaluare a Băncii Mondiale, publicată luni, estimează că reconstrucţia economiei Ucrainei va necesita în jur de 588 de miliarde de dolari. Calculul se bazează pe date colectate în perioada 24 februarie 2022 - 31 decembrie 2025, luând în considerare atât distrugerile materiale, cât şi necesarul de investiţii pentru redresare.

Statele Unite au exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a găsi o soluţie care să ducă la încheierea celui mai amplu conflict de pe continentul european de după al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, Moscova şi Kievul rămân pe poziţii diametral opuse în privinţa principalelor puncte de pe agenda negocierilor.

Negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit săptămâna trecută la Geneva pentru a treia rundă de discuţii mediate de SUA în acest an. Întâlnirea nu a dus la niciun acord asupra punctelor cheie. Una dintre cele mai sensibile chestiuni rămâne cea teritorială, asupra căreia părţile nu par dispuse să facă compromisuri.

Rusia insistă că Ucraina ar trebui să renunţe la partea din regiunea industrializată şi bine fortificată a Donetskului care se află încă sub controlul forţelor ruse. Ucraina, în schimb, declară ferm că nu va ceda teritoriul pentru apărarea căruia mii de oameni au murit pe front. Disputa privind graniţele rămâne astfel un obstacol major în calea unui acord de pace durabil.