Teama de bătrânețe, legată mai ales de sănătate, ar putea accelera îmbătrânirea biologică la femei, arată un nou studiu

Sentimentul de anxietate legat de înaintarea în vârstă, în special frica de deteriorare a stării de sănătate, poate face mult mai mult decât să apese asupra psihicului unei persoane.

Noi cercetări sugerează că aceste temeri pot fi asociate cu o îmbătrânire mai rapidă la nivel celular în rândul femeilor, ceea ce le-ar putea afecta profund organismul.

„Cercetarea noastră sugerează că experiențele subiective pot influența măsurători obiective ale îmbătrânirii”, a declarat Mariana Rodrigues, autoarea principală a studiului, publicat în revista Psychoneuroendocrinology, citat de Science Daily.

„Anxietatea legată de îmbătrânire nu este doar o preocupare psihologică, ci poate lăsa urme în corp, cu consecințe reale asupra sănătății”.

Mulți adulți se confruntă cu îngrijorări legate de îmbătrânire. Se tem de boală, de declinul fizic, de pierderea independenței. Cercetări anterioare au arătat că stresul psihologic persistent poate influența îmbătrânirea biologică prin modificări epigenetice, adică schimbări în modul în care genele sunt activate sau dezactivate.

„Știm din cercetări anterioare că anxietatea, depresia și sănătatea mintală, în general, sunt asociate cu numeroase rezultate privind sănătatea fizică. Însă, până acum, cercetătorii nu s-au concentrat asupra faptului dacă există o corelație între îngrijorarea față de îmbătrânire și procesul de îmbătrânire în sine”, a explicat Rodrigues.

Femeile pot fi deosebit de vulnerabile la acest tip de anxietate. Așteptările sociale legate de tinerețe și aspect fizic, împreună cu preocupările privind fertilitatea, pot amplifica stresul la vârsta mijlocie și pot intensifica presiunea de zi cu zi.

„Femeile aflate la mijlocul vieții pot avea multiple roluri, inclusiv îngrijirea părinților în vârstă. Pe măsură ce își văd membrii mai în vârstă ai familiei îmbătrânind și îmbolnăvindu-se, pot începe să se teamă că li se va întâmpla și lor același lucru”, a explicat Rodrigues.

Pentru a analiza mai clar legătura dintre anxietatea legată de îmbătrânire și îmbătrânirea biologică, cercetătorii au examinat datele a 726 de femei participante la studiul Midlife in the United States (MIDUS).

Participantele au raportat în ce măsură se tem că vor deveni mai puțin atractive, că vor dezvolta probleme de sănătate sau că vor fi prea în vârstă pentru a avea copii. Aceste răspunsuri au fost comparate cu indicatori biologici preciși.

Au fost analizate și probe de sânge, folosind două „ceasuri” epigenetice consacrate. Unul a măsurat viteza îmbătrânirii biologice (DunedinPACE), iar celălalt a estimat deteriorarea biologică acumulată în timp (GrimAge2).

Femeile care au raportat niveluri mai ridicate de anxietate legată de îmbătrânire au prezentat semne de îmbătrânire accelerată, conform ceasului DunedinPACE. Această accelerare nu este doar teoretică, ci are implicații asupra stării fizice.

Cercetări anterioare au asociat accelerarea îmbătrânirii biologice cu declin fizic. De asemenea, au legat acest proces de un risc mai mare de boli asociate cu vârsta înaintată.

Nu toate tipurile de îngrijorări au avut însă același impact asupra organismului.

Temerile legate de deteriorarea sănătății au fost cel mai puternic asociate cu îmbătrânirea biologică accelerată. În schimb, preocupările privind aspectul fizic și fertilitatea nu au fost asociate semnificativ cu îmbătrânirea epigenetică.

Cercetătorii notează că îngrijorările legate de sănătate pot fi mai persistente în timp, menținând un nivel ridicat de stres. În schimb, cele privind frumusețea și reproducerea tind să scadă pe măsură ce persoana înaintează în vârstă.

Rezultatele subliniază cât de strâns sunt legate sănătatea mintală și cea fizică de-a lungul vieții, chiar dacă adesea sunt tratate separat în practica medicală sau în discursul public.

„Cercetarea noastră identifică anxietatea legată de îmbătrânire drept un determinant psihologic măsurabil și modificabil, care pare să influențeze biologia îmbătrânirii”, a declarat un profesor asociat de științe sociale și comportamentale și autorul senior al studiului.

În același timp, cercetătorii avertizează că studiul surprinde doar un moment punctual și nu poate stabili o relație de cauzalitate directă. Nu poate fi exclusă influența altor factori, cum ar fi stilul de viață sau conditiile sociale, care ar putea contribui la accelerarea îmbătrânirii.