Suma FABULOASĂ pe care o vor restitui cetățenii pentru MILIARDUL FURAT. Este de două ori mai MARE decât în legea promulgată de Timofti

Experții economici au calculat că legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru transformarea în datorie de stat a garanțiilor de 13,5 miliarde de lei acordați Băncii Naționale pentru a credita cele trei bănci falimentate ne va costa de fapt 25,1 miliarde de lei.

Diferența reprezintă dobânda bancară pe care o va achita bugetul de stat. Împărțită la 25 de ani, datoria ar reprezenta o cheltuială de circa un miliard de lei pe an. Potrivit experților, acești bani vor fi scoși din bugetul de stat din contul finanțărilor pentru domeniul educației, sănătății sau ale unor eventuale majorări de salarii.

„Este vorba despre o sumă exorbitantă. Cel mai probabil, în curând, vom avea modificări la legislația fiscală pentru a majora taxele de stat. O parte din povară pentru restituirea banilor cade pe anul 2017, când vom trebui să achităm 700 de milioane de lei pentru deservirea acestei datorii. Exisă câteva posibilități prin care statul ar putea face rost de acești bani – fie prin fiscalizare majorată, fie statul va oferi mai puține servicii publice în sănătate, educație sau va trebui să ia cu împrumut de la bănci comerciale din republică sau de la partenerii externi”, a explicat fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău.

Și economistul Alexandru Fală de la Centrul Analitic Expert Grup explică faptul că restituirea datoriei va fi simțită indirect de către cetățeni prin reducerea sau nedezvoltarea anumitor servicii publice.

„Vă imaginați ce înseamnă un miliard de lei pe an pentru bugetul R. Moldova? Câte spitale sau școli ar putea fi întreținute? Statul ar fi putut identifica și o altă soluție pentru această problemă, dar a apelat la cea mai ușoară dintre cele posibile”, crede expertul.

Potrivit lui Fală, comunitatea experților este surprinsă că Guvernul nici nu a încercat să discute cu ei înainte de a lua decizia de a pune această datorie în spatele cetățenilor.

„Ar fi putut cel puțin să ne demonstreze că aceasta este cea mai bună soluție, dacă ei cred așa. Toți experții cu care am discutat sunt siguri că puteau fi găsite și alte variante de soluționare a problemei. Din păcate, noi nu cunoaștem toate dedesubturile, dar noi m arătat anterior în mai multe studii că garanția de stat acordată s-ar putea transforma în datorie de stat. Ceea ce a lipsit în acțiunile de acum ale Guvernului este comunicarea cu publicul larg. Cred că experții vor veni cu o replică”, a mai precizat economistul pentru Ziarul NAȚIONAL.

Fală susține că, la prima vedere, pot fi identificate cel puțin trei soluții pentru garanția de stat acordată Băncii Naționale. Prima soluție ar fi fost ca Guvernul să nu accepte transformarea acestor garanții în datorii de stat și atunci Banca Națională ar fi trebuit să se recapitalizeze, proces care de asemenea implică niște costuri. O altă soluție este cea aleasă de Executiv și a treia, cea mai bună, ar fi să fie găsiți bani furați de la cele trei bănci.

„Din păcate, și din declarațiile făcute de noii viceguvernatori ai Băncii Naționale se vede că guvernarea s-a resemnat în privința anchetei și recuperării banilor”, a precizat Fală.

Fostul premier, Ion Sturza, crede că soluția aleasă de Guvern este cea mai proastă din toate care puteau fi.

„Am discutat cu mai mulți oficiali europeni. Ei toți mi-au spus că restructurarea băncilor prin intermediul plătitorilor de impozite e cea mai proastă soluție”, a declarat Sturza în cadrul emisiunii de la Pro TV.