Ucrainean condamnat în Germania pentru colaborare cu serviciile ruse într-un complot de sabotaj cu colete explozive

Un tribunal german l-a condamnat marţi pe un cetăţean ucrainean, considerat de procurori implicat într-un complot legat de serviciile de informaţii ruseşti, în cadrul căruia urmau să fie detonate colete pentru a provoca pagube şi pentru a submina încrederea publicului în securitate.

Trei ucraineni au fost implicaţi în expedierea, din Germania în Ucraina, a două colete dotate cu dispozitive de urmărire GPS, care conţineau piese de schimb auto. Ei au folosit un serviciu ucrainean de curierat, iar operaţiunea a fost iniţiată de o entitate de stat rusă al cărei nume nu a fost făcut public, se arată într-un comunicat al Curţii Regionale Superioare din oraşul Stuttgart.

Potrivit instanţei, pentru organizatorii ruşi ai complotului aceste transporturi erau destinate să identifice oportunităţi potenţiale pentru viitoare acte de sabotaj împotriva unor ţinte considerate vulnerabile.

Un bărbat în vârstă de 30 de ani a fost condamnat la un an şi trei luni de închisoare pentru că a acţionat ca agent în scop de sabotaj. Instanţa a subliniat că bărbatul „a participat în mod intenţionat la identificarea potenţialelor ţinte de sabotaj pentru o entitate de stat rusă”. Tribunalul a mai precizat în comunicat: „La cererea unui cunoscut din Mariupol, oraş ocupat de Rusia, el a organizat transportul unor dispozitive de urmărire GPS care transmiteau date de localizare în timpul tranzitului din Germania către Ucraina”.

Cei doi ceilalţi inculpaţi au fost achitaţi, pe motiv că nu au existat suficiente dovezi care să arate că ar fi ştiut de existenţa unui complot pentru comiterea unor astfel de atacuri sau că ar fi participat conştient la el.

Atât inculpatul condamnat, cât şi procurorii pot formula apel împotriva acestei hotărâri, astfel că decizia tribunalului nu este încă definitivă.

În context mai larg, guvernele europene au acuzat Moscova că desfăşoară o campanie susţinută de sabotaje, văzută ca parte a unui „război hibrid” îndreptat împotriva statelor care sprijină Ucraina după invazia pe scară largă a Rusiei începută în 2022. Rusia a respins în mod repetat aceste acuzaţii, considerându-le nefondate.

Germania şi alte ţări europene au indicat de mai multe ori spre Moscova şi în alte dosare ce privesc securitatea. Astfel, acuzaţiile s-au extins dincolo de acest caz individual.

Într-un caz anterior, oficiali europeni din domeniul securităţii suspectează că Rusia s-ar fi aflat în spatele unei serii de colete explozive trimise din Lituania, în 2024, şi detonate în Germania, Polonia şi Marea Britanie, ceea ce alimentează temerile privind intensificarea acţiunilor de tip sabotaj.

La începutul acestei luni, autorităţile germane au descoperit o dronă care transporta explozivi la Aeroportul Leipzig/Halle. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a calificat incidentul drept un „atac hibrid”, însă nu a atribuit responsabilitatea niciunui stat sau actor anume. In acelasi timp, Rusia a respins sugestiile venite din partea politicienilor şi a mass-mediei germane potrivit cărora ar putea fi implicată în acest episod.