Studiu // ÎNGRIJORAȚI de nivelul de corupție, oamenii ar mai da, totuși, MITĂ

Deşi majoritatea populaţiei e îngrijorată de nivelul înalt al corupţiei, ar admite să îşi rezolve problemele pe căi neoficiale.

Peste 90 la sută din respondenții unui studiu apreciază nivelul corupției în R. Moldva ca fiind înalt. Lăcomia funcţionarilor este menţionată de 15,5% din respondenţi ca factor care determină corupţia. O altă cauză este controlul exercitat asupra instituţiilor publice - 13,9%, ceea ce presupune politizarea instituţiilor de ocrotire a normelor de drept şi a celor de reglementare.

Aceste date se conțin într-un studiu sociologic care măsoară percepţia cetăţenilor asupra corupţiei şi a sectoarelor vulnerabile la venituri şi proprietăţi nejustificate, conflicte de interese şi incompatibilităţi.

Pe de altă parte, 62% din subiecţii investigaţi ar admite să-şi rezolve problemele pe căi neoficiale prin acțiuni de corupere, dintre aceştia 21,1% fiind dispuşi să ofere funcţionarului public o recompensă sau vreun serviciu dacă problema lor nu s-ar rezolva altfel.

Întrebaţi fiind cât de bine cunosc instituţiile care se ocupă de combaterea corupţiei, 92,7% din respondenţi au identificat Centrul Naţional Anticoruţie (CNA). Acesta e urmat de Procuratură (66,6%), Comisia Naţională de Integritate - CNI (64,1%) şi Ministerul Afacerilor Interne (60,3%). Aproape o treime din persoanele intervievate - 30% - consideră CNA ca fiind eficient în activitatea sa. CNI, la rândul său, este creditat cu 19,1%.

„Raportul confirmă preocuparea majoră a cetățenilor R. Moldova referitor la nivelul corupției din societate și dorința acestora de implementare, într-o manieră consecventă și hotărâtă, a unor măsuri vizând combaterea eficientă a acestui fenomen, la toate nivelurile și în toate sectoarele. România rămâne, în continuare, dispusă să ofere sprijin autorităților R. Moldova, inclusiv CNI, pentru implementarea reformelor în acest domeniu fundamental. Contăm, în același timp, pe voința fermă a clasei politice de la Chișinău de a promova schimbarea și sperăm că, în perioada următoare, va putea fi aprobat pachetul de legi în domeniul integrității și incompatibilităților, elaborat cu sprijinul acestui proiect finanțat de Guvernul României”, a menționat colaboratorul Ambasadei României în R. Moldova, Adrian Bârlă.

Raportul analizează îndeosebi percepţia populaţiei faţă de impactul activităţii CNI. Astfel, doar 6,25% sesizează un impact pozitiv asupra nedeclarării veniturilor şi a proprietăţii, majoritatea fiind în aşteptarea unui efect imediat după depistarea unor nereguli.

„Acest sondaj ne oferă nu doar o imagine de ansamblu a eficienței, ci și indicatorul de bază al calității și progresului eforturilor noastre. Opinia cetățeanului rămâne a fi preocuparea forte a programelor naționale de integritate și în general al funcționării instituțiilor anticorupție. Reușita poate fi asigurată doar prin adevăr, iar rezultatele sondajului de opinie vor justifica și fortifica oportunitatea reformării în ansamblu a sistemului național anticorupție, precum și a CNI în special.”, susţine preşedintele CNI Anatolie Donciu,

Persoanele intervievate au sugerat CNI să stabilească unele sancţiuni pentru venituri şi proprietăţi nejustificate, iar un sfert din respondenţi pledează pentru confiscarea bunurilor. O altă pedeapsă menţionată este cea penală.

Cât privește conflictul de interese, fiecare al patrulea participant la sondaj (18,8%) susţine că acestea se admit cel mai des la angajarea personalului în instituţiile de stat. 40,1% din totalul persoanelor intervievate consideră că CNI are un anumit impact pe dimensiunea conflictului de interese şi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legale.

Domeniul incompatibilităţilor este unul mai puţin cunoscut şi înţeles de populaţie. Totuşi, aproape jumătate din respondenţi ar putea oferi exemple de persoane care deţin simultan mai multe funcţii publice.

Raportul înserează şi o serie de recomandări formulate de patru experţi intervievaţi. Printre acestea este aplicarea unor criterii noi de numire şi angajare în funcţiile publice, evaluarea obiectivă a performanţelor funcţionarilor, desfăşurarea campaniilor de sensibilizare.

Studiul a fost elaborat în perioada august-noiembrie curent, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1 500 de respondenţi.

Raportul a fost elaborat de Serviciul Independent de Sociologie şi Informaţii „OPINIA” în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor Comisiei Naţionale de Integritate a Republicii Moldova”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din România şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).