„Strășniciile” de la muzeu

Social 13.07.2013 12:03 13665

Exponate // Singurul muzeu care păstrează corpuri despicate, bucăți de creier etc. se află chiar în inima capitalei

Polina Cupcea

Muzeele înseamnă pentru mulți oameni locuri pline de istorie, unde poți afla multe lucruri despre cultura și civilizația anumitor popoare. Există însă și muzee care prezintă colecții la care nu te-ai fi gândit vreodată că pot exista și asta chiar în centrul Chișinăului. Unii vizitatori le numesc „strășnicii interesante”, însă gazda le dezmiardă „bucăți afrodiziace”.

Fixate în cutii sau păstrate în borcane cu formol

Corpuri despicate, bucăți de creier, malformații ale rinichilor, plămânilor, glandei tiroide, copil cu două capete și trei picioare, artere, ramificații nervoase sunt doar câteva dintre exponatele Muzeului Anatomic din incinta Universității de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testemițanu” din Chișinău. La etajele trei și patru ale blocului de studii nr. 1 al USMF de la Catedra de anatomie își deschid ușile colecții neobișnuite de anomalii ale organelor interne în diferite perioade de dezvoltare, dar și părți din sistemele corpului uman descompuse în cele mai mici detalii. Inima, plămânii, rinichii, coloana vertebrală etc., toate fixate în cutii și borcane, acoperite cu soluție de formol sunt așezate în vitrinele dulapurilor din cele cinci secții ale muzeului.

Organe de la morgă

Dintre secțiile „Vase și nervi”, „Aparatul locomotor”, „Anatomia corpului”, „Sistemul nervos central” și „Anatomia copilului”, ultima pare să atragă cel mai mult vizitatorii și să-i uimească cu o culegere impresionantă de malformații ale fătului până la naștere. Dacă la început te trece un fior rece prin șira spinării, peste ceva timp te obișnuiești cu „ciudățeniile”. Rămâi mut în fața gemenilor siamezi, a corpului de bebeluș cu două capete sau a altuia cu șase picioare. Nu mai puțin uimit zăbovești și în celelalte secții, mai ales că poți să recunoști inima după un infarct miocardic, creierul cu o venă „crăpată” sau plămânii negri ai fumătorului.

Mihail Ștefăneț, șeful Catedrei de morfopatologie, povestește că aceste părți ale corpului uman sunt aduse de la morgă. „Scriem o cere la Ministerul Sănătății în care spunem că avem nevoie de următoarele organe pentru activități științifice și ni le pun la dispoziție de la spitale, doar pe cele ale cadavrelor neidentificate sau pe care nu are cine să le înmormânteze”, explică Ștefăneț.

Studenții, ca la ei acasă

Cele mai vechi exponate din muzeu datează din 1940 și periodic acesta este îmbogățit și completat cu noi piese. La amenajarea sălilor participă și studenții. Unii dintre ei sunt implicați din primul an, unde mai întâi învață în săli, iar pentru demonstrarea formațiunilor studiază aici. Viitorii medici spun că nu au nicio emoție când vizitează muzeul, s-au obișnuit cu exponatele într-atât încât unii dintre ei izbucnesc în hohote de râs. „Dacă alegi Universitatea de Medicină, din start frica o lași după ușă. Este destul de interesant, mai ales că mie mi se face foame când văd atâta carne”, râde Arsenie, student în anul II la Medicină.

Cel mai solicitat

Muzeul medical se bucură de mare popularitate, fiind cel mai solicitat din R. Moldova. Vin vizitatori din toate școlile și raioanele, universități și chiar întreprinderi. „Însă se permite vizita doar din clasa a noua a elevilor, care sunt pregătiți din timp, ca noaptea să nu viseze monstruozități. Cu toate acestea, muzeul redă frumusețea interioară a corpului uman și datorită acestor exponate pătrunzi în tainele creației umane”, povestește Ștefăneț cu afecțiune despre piesele muzeului, găsind pentru fiecare câte un cuvânt drăgăstos.

Muzeul a fost reorganizat în perioada anilor 1965-1971, completându-se cu un număr enorm de piese noi. Actualmente, muzeul dispune de una dintre cele mai valoroase și impunătoare colecții de piese anatomice unice, fiind unul dintre puținele de acest gen din Europa și apreciat de specialiștii de peste hotare.

Muzeul de Patologie „Sf. Bartolomeu”, Anglia (Bart’s Pathology Museum)

Colecţia, începută în 1879, aparţine Universităţii „Regina Maria” din Londra şi este deschisă numai cu ocazia unor serate speciale sau pentru anumite evenimente. Cele peste 5 000 de specimene ale expoziţiei includ obiecte care au fost recuperate de medici din corpul pacienţilor în ultimii 150 de ani, dar şi părţi ale corpului disecate ale lui John Belingham, asasinul prim-ministrului britanic Spencer Perceval, judecat şi executat în mai 1812.

 

Muzeul de Istorie Medicală al Berlinului, de la Charité, Germania

În capitala Germaniei, într-o clădire din secolul al XIX-lea, restaurată, se regăsesc în jur de 1800 de fragmente de istorie medicală. Cele mai vechi artefacte includ calculi biliari din anii 1700, iar cele mai ciudate - un megacolon de 27 kg al unui pacient care a murit în 1960, diverse tipuri de tumori sau forme ale altor boli. Muzeul zugrăveşte şi partea neagră a medicinei germane, inclusiv modul în care naziştii se foloseau de ştiinţă pentru a-şi justifica acţiunile de exterminare.

Muzeul „Fragonard”, Franţa

Început în anii 1700, la periferia Parisului, ca o colecţie pentru studenţii la Medicină veterinară, Muzeul „Fragonard” a fost deschis publicului în 1902. În anii ’90 a fost închis pentru renovări şi redeschis abia în 2008. Scheletele şi diversele reprezentări ale anatomiei umane umplu mai multe camere, însă atracţiile muzeului sunt corpurile jupuite de piele de către anatomistul francez al secolului al XVIII-lea Honoré Fragonard. Printre ciudăţeniile expuse se mai numără fetuşi de cai, maimuţe şi chiar umani.

Muzeul „Vrolik”, Olanda

Cu 10 000 de exponate neobişnuite, Muzeul „Vrolik” se încadrează perfect în atmosfera Amsterdamului. Colecţia a aparţinut familiei Vrolik şi datează din anii 1700. Printre obiectele expuse se numără gemeni siamezi, aşa-numiţii fetuşi sirenă sau creaturi cu un singur ochi.

Prietenii tăi merită să știe ASTA!