SUA presează aliații din NATO să renunțe la Curtea Penală Internațională: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii”

SUA încearcă să-şi mobilizeze aliații din NATO într-o campanie de „desființare sistematică” a Curții Penale Internaționale, ceea ce riscă să tensioneze și mai mult relațiile transatlantice, deja încordate. În cadrul unei reuniuni cu uşile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, desfășurată la Bruxelles la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA, Matthew Whitaker, le-a cerut țărilor membre să sprijine desființarea acestui organism internațional și să se retragă din documentul fondator al CPI, Statutul de la Roma, au declarat trei diplomați NATO, cărora li s-a acordat anonimatul.

Whitaker şi-a încheiat intervenţia spunând: „Vom urmări cu atenţie cine este de partea Americii”, au relatat cei trei diplomaţi.

Presiunea exercitată asupra aliaților pentru a părăsi Curtea, determinată de îngrijorarea SUA că propriii oficiali ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război, face parte dintr-o campanie mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate capabile să limiteze libertatea de acțiune a Statelor Unite. Casa Albă a luat măsuri pentru retragerea SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, s-a retras din Organizația Mondială a Sănătății, a pus capăt participării americane la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și a exercitat presiuni asupra companiilor pentru a boicota summitul spațial desfășurat în această săptămână la Paris. În același timp, administrația americană a lansat o serie de războaie comerciale.

În paralel cu declarațiile lui Whitaker, misiunea SUA a transmis delegațiilor NATO un document în care se afirma: „Statele Unite vor demonta sistematic capacităţile CPI (… ) vă solicităm ferm să luaţi imediat măsuri pentru a vă retrage”. Diplomații au confirmat conținutul documentului.

De asemenea, SUA le-au cerut aliaților să „examineze amenințarea” pe care o reprezintă CPI pentru propriile țări, să „condamne public” „depăşirea atribuţiilor” acestei instanțe și să „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curții.

„Să punem capăt odată pentru totdeauna aceastei farse a CPI”, este îndemnul formulat în document.

Deşi NATO nu este semnatară a Statutului Curţii, toţi membrii alianţei, cu excepţia Turciei şi a Statelor Unite, fac parte din CPI.

Campania împotriva CPI a fost lansată în această vară de secretarul de stat american Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea Statelor Unite.

„CPI şi susţinătorii săi duc un război împotriva ţării noastre, nu cu gloanţe sau rachete, ci cu legi, tratate şi forţa aşa-numitului drept internaţional”, a declarat Rubio pe 13 iulie. „Dacă ei cred că ne pot priva de suveranitatea noastră, le vom arăta adevăratul sens al hotărârii americane”, a spus Rubio.

Curtea a fost înfiinţată în 2002 pentru a-i judeca pe cei acuzaţi de cele mai grave crime internaţionale, inclusiv genocidul şi crimele de război.

CPI a anchetat ultima dată acuzațiile împotriva unor oficiali americani în 2020, când a deschis o investigație privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan. În anul următor, ancheta a fost trecută la un nivel mai scăzut de prioritate. Între timp, Curtea a fost supusă unor solicitări de a investiga atacurile americane legate de traficul de droguri asupra unor ambarcațiuni din Caraibe.

TENSIUNI ÎN ALIANȚĂ

Campania are loc într-un moment delicat pentru NATO. Alianța a ajuns să fie afectată de tensiuni intense după ce mai multe țări europene au refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, provocând furia președintelui Donald Trump.

La începutul acestui an, Washingtonul a adus, de asemenea, alianța în pragul unei crize din cauza amenințărilor lui Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru al NATO.

Alianța a reușit să acopere în mare măsură aceste fisuri la reuniunea anuală a liderilor, desfășurată la Ankara în luna iulie. Totuși, noi tensiuni au apărut în doar câteva zile, odată cu solicitarea ca statele membre să se retragă din CPI.

Comentariile au fost „destul de şocante”, a spus unul dintre diplomaţii NATO. A fost „dezamăgitor”, a adăugat al doilea diplomat.

Remarca lui Whitaker a fost introdusă ca un punct secundar pe ordinea de zi a unei reuniuni altfel obișnuite. Ca răspuns, Franța și Țările de Jos au apărat CPI și și-au exprimat opoziția față de măsura propusă, au afirmat diplomații.

Delegația SUA la NATO nu a răspuns solicitării de comentarii. Delegația franceză a refuzat să comenteze, dar a subliniat „sprijinul neclintit al Franţei pentru CPI”. Delegația olandeză a făcut referire la declarațiile ministrului de externe al țării, Tom Berendsen, care a afirmat că Țările de Jos susțin „pe deplin” CPI.

SUA, CU OCHII PE ATITUDINEA ALIAȚILOR FAȚĂ DE CPI

Reprezentanții americani au abordat această chestiune și în cadrul unor discuții bilaterale cu țările europene, au afirmat doi dintre diplomați. Departamentul de Stat al SUA a promis „o supraveghere sporită a naţiunilor care refuză să respingă falsa autoritate a CPI, în timp ce se bazează pe asistenţa SUA”. Luna trecută, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva unor înalți funcționari ai Curții, printre care și președinta CPI, Tomoko Akane.

Un purtător de cuvânt al CPI a declarat: „Curtea rămâne concentrată pe îndeplinirea mandatului său în mod imparțial, independent și în conformitate cu Statutul de la Roma, în numele victimelor și în interesul justiției. În fața încercărilor de a-i zădărnici activitatea, CPI rămâne fermă și rezistentă”.

Campania se desfășoară pe fondul unui efort al SUA, denumit NATO 3.0, de a determina Europa și Canada să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. În același timp, Washingtonul urmărește recalibrarea contribuției sale istorice și disproporționate la capacitățile și cheltuielile alianței.

Un chestionar trimis țărilor NATO luna trecută, prin care acestora li se solicitau opiniile cu privire la politica externă a SUA, inclusiv în Orientul Mijlociu, a fost perceput de unii ca o încercare de a le forța să se alinieze pozițiilor americane în schimbul protecției oferite de Statele Unite.

Este puțin probabil ca Washingtonul să fi urmărit să-și constrângă aliații într-un mod similar prin solicitarea privind CPI, având în vedere că subiectul a fost introdus ca un aspect secundar al unei dezbateri mai ample, au afirmat cei doi diplomați NATO. Aceștia au recunoscut totuși că abordarea acestei chestiuni în cadrul NATO este mult mai delicată decât în alte contexte diplomatice, deoarece SUA reprezintă liderul de facto al alianței.