SUA blochează finanțările MAGA pentru organizațiile din Franța, de teama amestecului în alegeri

Oficialii americani au decis să blocheze accesul organizațiilor din Franța la fondurile destinate mișcărilor conservatoare europene. Miza este uriașă: Casa Albă se teme că ar putea fi acuzată de amestec în alegerile prezidențiale franceze de anul viitor, într-un scandal capabil să afecteze grav relațiile bilaterale și afaceri în valoare de miliarde de dolari. Informația provine de la două surse diplomatice, iar Parisul a primit deja notificarea oficială.

Administrația condusă de Donald Trump caută parteneri pe termen lung în rândul partidelor naționaliste din Europa. Liderii centriști de pe continent au intrat în colimatorul american, fiind acuzați că distrug valorile civilizației occidentale și subminează democrația. Prin Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL), Departamentul de Stat pune la dispoziție bugete cuprinse între unu și trei milioane de dolari.

Oficial, aceste fonduri sunt destinate sprijinirii statului de drept și libertății presei. În realitate, ghidul publicat la 13 iulie favorizează teme apropiate de aripa dură a politicii americane: controlul migrației, suveranitatea națională și lupta împotriva cenzurii sau a justiției politizate. Direcția finanțărilor a stârnit însă îngrijorări în mai multe capitale europene.

Franța intră deja în febra electorală. În primăvara viitoare, votul popular ar putea să o propulseze la putere pe Marine Le Pen și formațiunea sa, Adunarea Națională. Programul partidului include măsuri radicale, precum expulzări rapide, blocarea dreptului la cetățenie prin naștere și acordarea priorității cetățenilor francezi în accesul la serviciile publice. În acest climat exploziv, orice finanțare provenită din Statele Unite riscă să aprindă spiritele.

Ministrul de externe Jean-Noël Barrot a reacționat dur pe rețeaua X, imediat după lansarea apelului de finanțare: „Franța și Europa nu vor accepta nicio tentativă de amestec străin în procesele electorale, indiferent de sursă.”

Blocajul a afectat deja primii solicitanți. Un activist francez care ceruse un milion de dolari pentru proiecte dedicate libertății de exprimare a aflat recent că dosarul său nu mai are aproape nicio șansă de aprobare. Motivul real, potrivit informațiilor diplomatice, ar fi teama autorităților americane de acuzații privind interferența externă în politica franceză.

Americanii urmăresc cu prudență și dezbaterile din Senatul francez, unde avansează o lege dură împotriva dezinformării online și a ingerințelor străine. Pentru a nu pierde accesul la viitoarele finanțări, activistul refuzat ia în calcul o soluție alternativă: transferarea sediului organizației în Belgia, la Bruxelles. Mutarea ar putea permite depunerea unei noi solicitări, fără ca organizația să fie asociată direct cu Franța.

Departamentul de Stat evită să ofere un răspuns clar și transmite doar că dosarele sunt încă analizate. Diplomația de la Paris păstrează, la rândul său, tăcerea. În spatele acestei rețineri se află însă temerea că orice decizie americană ar putea fi interpretată drept susținere pentru una dintre taberele politice franceze.

În interiorul Departamentului de Stat există o fractură. Aripa dură pro-Trump a cerut o linie de forță împotriva Parisului, în special în privința reglementărilor din domeniul tehnologiei. Oficialii pragmatici au tras însă frâna de mână. Nimeni nu vrea represalii economice împotriva companiilor americane care operează în Franța.

Statele Unite sunt principalul investitor străin în economia franceză, cu aproape 108 miliarde de dolari plasați în 2024. În același timp, schimburile comerciale bilaterale au depășit 160 de miliarde de dolari. Orice deteriorare majoră a relațiilor politice ar putea avea, prin urmare, consecințe directe asupra companiilor și investițiilor din ambele țări.

Relațiile politice rămân însă glaciale. Pe lângă disputele mai vechi privind taxele vamale, războiul din Iran și autonomia Europei, Washingtonul refuză încă să acrediteze noul ambasador francez. Tensiunile au crescut și din cauza ambasadorului american Charles Kushner, socrul Ivankăi Trump, care a refuzat de două ori să se prezinte la convocările oficialilor francezi.

Nemulțumirea Parisului a atins cote maxime încă de anul trecut, când reprezentanți ai Departamentului de Stat au mers în capitala Franței pentru a-și declara susținerea față de Marine Le Pen, într-un moment în care justiția îi bloca accesul la funcții publice. În acest context, decizia de a opri finanțarea organizațiilor franceze este privită drept o încercare de a limita riscurile politice, fără a provoca însă o ruptură economică între cele două state.