15:42:30 15.08.2018
 
Stiri

DOC, FOTO, AUDIO, INFOGRAFIC // INVESTIGAȚIE: „Spălătorii” de miliarde (II)

Anticorupție 27.11.2015 09:01 Vizualizări7391 Autor: Ziarul National
DOC, FOTO, AUDIO, INFOGRAFIC // INVESTIGAȚIE: „Spălătorii” de miliarde (II)

BILANȚ // Circa 18 miliarde de dolari, 17 judecători, trei dosare „fantomă” ai căror semnatari lipsesc, un dosar nimicit și un judecător implicat fără voie în schema legalizării banilor „negri” din Federația Rusă

În perioada anilor 2010-2014, R. Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal, scrie presa rusească. Pe de altă parte, responsabilii din cadrul Centrului Național Anticorupție susțin că nu pot vorbi de „spălare de bani” în acest caz, fiindcă nu au un răspuns din Federația Rusă cu privire la originea acestora.

Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din R. Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din justiție.

Mișcări în Federația Rusă

„Schema moldovenească” de legalizare a miliardelor de dolari provenite din Rusia funcționa în felul următor: în baza solicitărilor unor firme off-shore din Marea Britanie, Belize, SUA, Africa de Sud, Noua Zeelandă sau Scoția, magistrații din R. Moldova obligau firme rusești, dar și cetățeni moldoveni să le întoarcă datorii de sute de milioane de dolari.

În Federația Rusă, a fost reținut pe 30 octombrie curent Alexandr Grigoriev, partenerul de afaceri al lui Igor Putin (vărul președintelui rus). Grigoriev a încăput pe mâna forțelor speciale rusești pentru escrocherii. Anterior, „Rise Project” a demonstrat că Grigoriev se numără printre beneficiarii ruși care au spălat miliardele de dolari prin intermediul judecătorilor moldoveni. La Chișinău, însă, doar un judecător a fost demis pentru implicare în ceea ce rușii numesc deschis „schemă moldovenească” – la începutul lunii noiembrie curent.

Vize de reședință false

Chiar dacă actele anexate la dosarele judecate în R. Moldova par dubioase, fiind toate xerocopii, nu sunt legalizate și autentificate așa cum prevede legea, lipsesc semnături sau ștampile necesare, judecătorii moldoveni au satisfăcut în majoritatea cazurilor cererile la câteva zile sau chiar în ziua când erau depuse acestea.

În schemă s-au pomenit implicați și 23 de cetățeni ai R. Moldova, unii dintre care nu au știut în ce „afacere” intră, după ce și-au lăsat semnăturile pe foi albe în schimbul a câtorva sute de dolari.

În toate dosarele pe care au fost emise ordonanțe de încasare a sumelor mari de bani de la firme din Federația Rusă lipsește fișa buletinului de identitate a cetățenilor moldoveni care indică domiciliul acestora. Astfel, numele lui Ivan Belekci, de exemplu, apare în trei dosare diferite, la Judecătoria Centru din Chișinău și la Judecătoria Ungheni. În dosarele judecate de Liliana Andriaș, ca o bătaie de joc, domiciliul lui Belekci este indicat, într-un caz, în orășelul Codru, suburbie a capitalei, iar în al doilea caz – Codru, str. Costiujeni 8. Menționăm că aceasta este adresa primăriei orășelului Codru. În dosarul judecat de Mihail Moraru la Ungheni, același Belekci apare ca locuind în satul Novaia Nicolaevca din același raion.

„Nu am semnat nimic”

În realitate, Ivan Belekci, în vârstă de 60 de ani, are viză de domiciliu în Chișinău, pe str. Zelinski din sectorul Botanica al capitalei. Ziarul NAȚIONAL l-a găsit însă în satul Iargara, Leova, unde bărbatul s-a retras după ce a revenit din Marea Britanie, după mai mulți ani în care a muncit acolo.

A crezut că glumim atunci când l-am întrebat despre cele trei decizii judecătorești prin care a fost obligat să întoarcă unor firme off-shore 1,540 de miliarde de dolari.


„Nu înțeleg cum puteam eu fiu implicat în aceste scheme, din moment ce niciodată nu am semnat nimic, nu mi-am asumat nicio datorie, nu am dat buletinul meu nimănui. Am fost o singură dată la notar, când i-am transmis prin moștenire apartamentul fiicei”, s-a indignat bărbatul, precizând că el niciodată nu a locuit în orășelul Codru.

În timpul discuțiilor, Belekci și-a amintit că, în 2010, înainte de a pleca în Anglia, a lucrat un timp în calitate de șofer personal al directorului unei companii juridice care își avea sediul pe str. 31 August 1989 din Chișinău.

„Nu îmi amintesc numele firmei. Pe șefi îi chema Oleg și Aliona. Oleg e tinerel. Are vreo 30 de ani. Ei sunt singurii cărora eu le-am dat copii ale buletinului meu de identitate. Oare chiar puteau să facă ei toată această chimie?”, ne-a spus bărbatul.

Precizăm că și Veaceslav Bass, un alt moldovean implicat în schema de spălare de bani, ne-a povestit anterior că a fost atras în schemă de un oarecare Oleg, un cunoscut din copilărie.

Belecki bănuiește că cineva i-a folosit datele din buletin. Mai ales că nici nu se afla în republică în perioada proceselor.

În ediția trecută a Ziarului NAȚIONAL, am dat numele a șase judecători care au emis ordonanțe de miliarde și milioane de dolari. Astăzi, îi scoatem „din anonimat” și pe ceilalți figuranți în scandalul „spălătoriei rusești”, mulți dintre care activează și astăzi în instanțele din R. Moldova.

Gheorghe Gorun - 790 de milioane de dolari

Fostul judecător de la Judecătoria Râșcani a capitalei, Gheorghe Gorun, este cel care „a deschis poarta” pentru „banii negri” din Rusia. Pe 22 octombrie 2010, acesta semna prima ordonanță (dosarul nr. 2p/o – 644/2010) care viza sume mari de bani proveniți de peste hotare – 180 de milioane de dolari, chiar în ziua în care fusese depusă cererea de către firma „Valemont Properties LTD”. „Victima” din R. Moldova de la care erau solicitați banii, ca și de la două firme rusești – „Laita M” și „Spartak”, a fost Andrei Abramov din Chișinău, un băiat modest, astăzi angajat la Aeroportul Internațional Chișinău, care împreună cu Veaceslav Bass, prieten de cartier, a semnat în 2010 actele care i-au fost „împinse” de vechiul amic „Oleg”, contra câtorva sute de dolari. Astăzi, Abramov nu mai vrea să discute despre „eroarea” de atunci.

Pe 13 martie 2013, Gorun mai dădea o lovitură, semnând o ordonanță de încasare a 610 milioane de dolari de la moldoveanul Sergiu Radu, de la patru firme rusești și un off-shore, la solicitarea „PR-Vert System Limited” din Marea Britanie (dosarul nr. 2p/o – 1046/2013). Deși împrumutul pe care l-ar fi acordat firma off-shore din Marea Britanie avea un grafic de întoarcere a datoriilor până pe 11 iulie 2013, Gorun a obligat „datornicii” să o facă chiar pe 11 martie, adică cu patru luni înainte, în baza unor copii neautentificate corespunzător.

Un an cu „spălătorie” și atac raider

În perioada în care a emis această ordonanță, Gorun a mai dat o „lovitură” similară, deposedând, printr-o ordonanță, o companie din Olanda de pachetul de acțiuni de 5% de la „Moldova Agroindbank”. Acțiunile au fost preluate în schimbul unei datorii fictive adjudecate de o companie moldovenească, „Savilux Impex”.

Pentru această hotărâre, apreciată de ministrul Justiției de atunci, Oleg Efrim, drept atac raider, Gorun a fost sancționat de Colegiul Disciplinar al CSM cu propunerea de eliberare din funcție, membrii Consiliului au considerat însă pedeapsa prea dură și i-au dat „mustrare aspră”. Astfel, lui Gorun i-au fost create toate condițiile pentru a pleca onorabil din sistem, în martie 2014, punând în buzunar și o primă de concediere în valoare de peste 60 de mii de lei.

Întâmplător sau nu, dar în 2013, anul în care Gorun a semnat ordonanța de 610 milioane de dolari și a deposedat compania olandeză de acțiunile de la „Moldova Agroindbank” (MAIB), magistratul a făcut mai multe achiziții. Și-a luat un „Audi A5” de 16 mii de euro și un garaj de 200 de mii de lei. Ce-i drept, a declarat și o datorie de 28 de mii de euro. (Detalii aici).

Ion Gancear – 710 milioane de dolari

Semnătura lui Ion Gancear, magistrat la Judecătoria Comercială de Circumscripție, stă pe o ordonanță semnată pe 11 iunie 2013 (dosarul nr. p/o – 521/2013) care vizează suma de 710 milioane de dolari. Schema după care s-a acționat a fost aceeași – un off-shore din Belize pretindea o datorie de la cinci firme din Federația Rusă și de la moldoveanul Evgheni Polcovnicov care are viza de reședință într-o casă de pe strada Vasile Coroban din sectorul Buiucani al capitalei.

„Prima dată aud de această persoană. Niciodată nu a locuit la noi și nici nu avea cum să aibă viză de reședință în casa mea. Eu trăiesc aici din 1979”, ne-a răspuns proprietara locuinței, Elena Iosif.

Totuși, potrivit ultimelor date din Registrul de evidență a populației, Polcovnicov locuiește și acum în acea casă.

Plecări de onoare

La fel ca și Gorun, Ion Gancear a fost implicat în 2013 și în așa-zisul atac raider asupra MAIB. Pe 12 iunie a acelui an, el a emis o încheiere prin care a interzis Băncii Naționale a Moldovei să suspende dreptul de vot al noilor și dubioșilor acționari ai băncii. Chiar dacă ulterior decizia a fost anulată de Curtea de Apel, noii acționari ai MAIB, din firme off-shore, au putut vota schimbarea conducerii băncii, înlocuind-o pe Natalia Vrabie cu Serghei Cibotari.

Pe 18 iunie, la doar o săptămână după emiterea încheierii respective, Gancear s-a pensionat din sistemul judecătoresc, primind și o primă de demisie de aproape o sută de mii de lei.

În 2010, magistratul a mai fost acuzat de implicare într-un alt caz de atac raider, doar că atunci „țintele” erau câteva companii din sectorul energetic ucrainean, ce urmau a fi deposedate prin intermediul unui off-shore și al unei companii moldovenești asociate cu numele controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

Din cauză că instanțele judecătorești din R. Moldova nu respectau legea, companiile ucrainene au depus atunci demersuri la organele de resort din Ucraina în vederea inițierii procedurii de reziliere a tratatului bilateral între R. Moldova și Ucraina privind asistența juridică și relațiile juridice în materie civilă și penală, semnat în anul 1993.

Iurie Țurcan – 700 de milioane de dolari

Judecătorul Iurie Țurcan de la Judecătoria Râșcani din Chișinău a decis, pe 3 mai 2013, să fie încasate 700 de milioane de dolari în favoarea firmei „Seabon Limited” (dosarul nr. 2p/o – 3134/13). Debitorii în acest caz erau cinci firme rusești, unele care apar și în alte ordonanțe, și de la chișinăueanul Veaceslav Bass despre care am scris în ediția trecută. Tânărul, care locuiește într-un apartament sărăcăcios cu două odăi alături de mama sa, cumnata și nepoata de la fratele decedat, ne-a povestit cum s-a pomenit implicat în „afacere”. În schimbul a 600 de dolari, la îndemnul unui cunoscut, și-a pus semnătura pe niște foi, fără să știe la ce vor fi folosite acestea.

Judecătorul Iurie Țurcan are însă mai multe „păcate judecătorești” la activ. Astăzi, numele lui figurează în două dosare penale, unul se referă la gestionarea frauduloasă a unor dosare civile ce aveau ca obiect al litigiilor sume impunătoare de bani, printre care și unele ce țin de acordarea unor credite neperformante de la Banca de Economii, iar cel de-al doilea a fost deschis după ce magistratul, în 2013, a obligat printr-o decizie de judecată Primăria Chișinău să organizeze licitație pentru vânzarea unor anumite terenuri din Chișinău, iar dacă primăria nu se va conforma deciziei, licitația să fie organizată de un executor judecătoresc. Urmare a acestei hotărâri, mai multe terenuri din capitală au fost înstrăinate fără înștiințarea autorităților locale.

Tot Țurcan este acuzat de procurori și că ar fi fraudat programul informațional de gestionare a dosarelor (PIGD), evitând astfel procedura legală de repartizare aleatorie a cauzelor civile.

Iurie Țurcan a renunțat de bunăvoie la roba de magistrat în ianuarie 2014, plecând odată cu judecătoarea Liliana Andriaș, cu o indemnizație de concediere de 162 de mii de lei.

Garri Bivol – 640 de milioane de dolari

Tot în 2013, pe 14 februarie, și judecătorul Garri Bivol de la Judecătoria sectorului Centru se prindea în „hora spălătoriei rusești” cu 640 de milioane de dolari legalizate (dosarul nr. 2p/o - 93/13). Moldoveanul din acest caz este Vasile Radu, indicat ca fiind locuitor al suburbiei Codru, într-un apartament de pe str. Costiujeni. Am mers în acel bloc, iar locuitorii ne-au spus că nu cunosc nicio persoană cu așa nume în casa în care locuiesc.

L-am găsit pe Vasile pe rețelele de socializare. Bărbatul de 31 de ani, care crește doi copii mici, ne-a răspuns speriat că „el deja s-a clarificat cu această istorie și nu mai vrea să discute cu nimeni despre cele întâmplate”. Pozele postate de bărbat pe pagina sa virtuală indică însă că Vasile duce o viață modestă.

În schimb, judecătorul Garri Bivol continuă să facă și astăzi dreptate la Judecătoria Centru, deși a fost implicat în trecut în mai multe scandaluri.

În 2011, el a fost acuzat de implicare într-un atac raider asupra acționarilor Băncii de Economii. Atunci, prin două ordonanțe, una emisă de judecătorul de la Căușeni Gheorghe Marchitan (implicat și el în așa-zisa spălătorie rusească – n.r.) și alta semnată de Garri Bivol, companiile „Zilena Com” și „Minerva”, ai căror beneficiari erau Victor și Viorel Țopa, au fost deposedate de pachetele de acțiuni de 18,49% din acțiunile de la BEM.

În februarie 2014, Bivol a obligat Primăria Chișinău să-i ofere un apartament unui coleg de robă, Serghei Papuha, asta deși acesta primise anterior de la stat atât un apartament, cât și un teren pentru construcții.

Pe numele lui Garri Bivol au fost inițiate de-a lungul anilor mai multe proceduri disciplinare, dar de fiecare dată judecătorul a ieșit curat. Abia în septembrie 2014, CSM i-a aplicat avertizare pentru că a admis pe rol și chiar a pronunțat o hotărâre într-un caz în care reclamantul mai avea o cauză similară pe rol, în aceeași judecătorie.

Garri Bivol este și astăzi extrem de ocupat, întrucât, ori de câte ori am încercat să vorbim cu dumnealui, asistentul său ne-a spus de fiecare dată că magistratul este „în ședință”.

Aurica Us – jumătate de miliard de dolari

Aurica Us, fosta magistrată de la Judecătoria Râșcani, de altfel instanța în care au fost pronunțate cele mai multe ordonanțe din această schemă – 12 la număr, decidea pe 29 ianuarie 2013 (dosarul nr. 2p/o – 1617/2013) că moldoveanul Oleg Podereghin, patru firme rusești și un off-shore britanic îi sunt datoare altei firme off-shore – „Westburn Entreprises Limited No SC”, cu 500 de milioane de dolari.

Potrivit documentelor anexate la dosar, Podereghin avea la acel moment viza de reședință în orășelul Cricova. Pe acea adresă se află locuința, încă neînregistrată la „Cadastru”, a jurnalistului Vitalie Călugăreanu.

„Nu cunosc niciun Podereghin și nici nu văd cum putea avea el viză de domiciliu pe această adresă atâta timp cât, oficial, aici nu există nicio casă. Sunt foarte curios să aflu cum a fost posibil acest lucru”, ne-a spus ziaristul.

Pe Oleg Podereghin l-am găsit mai târziu la Durlești. Bărbatul, care lucrează taximetrist, tocmai revenise acasă de la muncă. El, împreună cu soția și copilul, locuiesc în casa bătrânească a părinților săi.

„Vorbiți serios? 500 de milioane de dolari? Nici nu îmi pot imagina cât e asta! În 2010, am fost rugat de un cunoscut, Alexei, care lucra colector la „Moldindconbank”, să semnez niște acte pentru a garanta rambursarea unui credit de către o firmă. Nu îmi amintesc detalii, dar sigur că nu era vorba despre 500 de milioane de dolari. Atunci, am semnat mai mulți, vreo 12 persoane”, ni s-a destăinuit bărbatul, precizând că el niciodată nu a locuit în Cricova.

Peste jumătate de an de la semnarea acelei ordonanțe, Us a plecat în demisie, urmare a atingerii plafonului de vârstă.

Judecătoarea a avut și în trecut dosare de scandal. În 2009, magistrata a obligat „Moldova-Gaz” să îi plătească unei firme 23 de milioane de lei în calitate de prejudiciu material pentru amplasarea unor conducte pe teritoriul firmei. Pentru această decizie, Us a fost sancționată disciplinar în 2010.

Sergiu Lebediuc și Mihail Moraru – câte 300 de milioane de dolari

Chiar dacă în procura depusă la dosar lipseau împuternicirile de a semna anumite acte, iar copia buletinului lui Ivan Belekci care trebuia să indice domiciliul său nu era atașată, Mihail Moraru de la Judecătoria Ungheni decidea, pe 6 decembrie 2011, să încaseze de la acesta, de la trei firme girante din Federația Rusă și de la debitorul „Mirabax Investments Limited” din Edinburgh suma de 300 de milioane de dolari.

În ordonanță (dosarul nr. 2p/o – 3015/2011), Belekci era indicat ca fiind locuitor al satului Novaia Nicolaevca din Ungheni. Belekci ne-a spus că nici nu știa că există o asemenea localitate în R. Moldova.

Mihail Moraru a renunțat la robă la începutul acestei luni, pe 3 noiembrie.

Cetățean cu trei „domicilii”

O altă „joacă” de-a domiciliile cetățenilor moldoveni s-a consumat și la Judecătoria Comrat. Pe 18 august 2011, Sergiu Lebediuc de la această instanță semna o ordonanță care viza suma de 300 de milioane de dolari (dosarul nr. 2p – 227/2011).

Moldoveanca „datorită” căreia acest dosar a ajuns la Comrat este Irina Cuda, cu domiciliul indicat în dosar ca fiind în raionul Comrat, satul Congaz, str. Ialpug 1. Totuși, o copie a buletinului atașată la același dosar, pe care judecătorul nu ar fi „remarcat-o”, arată că aceasta avea viza de reședință în sectorul Ciocana al capitalei. Aceeași adresă din Congaz a figurat în ordonanță pronunțată de colegul lui Lebediuc – Serghei Popovici, care a încasat inclusiv de la Olena Doroftyi 500 de milioane de dolari pe 21 noiembrie 2011.

Irina Cuda figurează și într-o altă ordonanță, emisă la Judecătoria Buiucani pe 3 mai 2013 (dosar 2 po-453/2013) de încasare a 800 de milioane de dolari. Această ordonanță are indicat numele judecătorului Ghenadie Plămădeală care, însă, susține că în acea perioadă nu se afla în țară. În acest caz, Irina Cuda apare ca locuind la Durlești, suburbie a capitalei.

Igor Vornicescu, Ștefan Niță, Sergiu Gubenco și Gheorghe Marchitan – 800 de milioane de dolari

Igor Vornicescu, de la Judecătoria Râșcani, decidea, pe 15 februarie 2011, să legalizeze o datorie de 200 de milioane de dolari în favoarea „Ronida Invest LLP” din Marea Britanie (dosarul nr. 2p/o-126/11). Moldoveanul „dator” figurează în ordonanță ca fiind Veaceslav Kolenkovski din Chișinău.

Peste cinci luni, pe 22 iulie 2011, colegul său de la Judecătoria Centru din capitală, Ștefan Niță, semna o altă ordonanță care viza o sumă de 200 de milioane de dolari, în baza unor documente neautentificate corespunzător.

Magistratul de la Judecătoria Căușeni, Gheorghe Marchitan, a trimis din Rusia spre Marea Britanie 200 de milioane de dolari pe 18 martie 2011 (dosarul nr. 2-626/2011).

Iar Sergiu Gubenco de la Judecătoria Comrat a dispus pe 14 decembrie 2010 încasarea unei sume de 200 de milioane de dolari (dosarul nr. 2 p – 497/10), inclusiv de la Victor Agapiev, indicat ca fiind locuitor al satului Congaz.

Dosarul a fost însă nimicit (!) pe 25 februarie 2014, exact când, la solicitarea președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a început colectarea informațiilor despre fenomenul „spălării banilor” prin intermediul instanțelor de judecată din R. Moldova.

Doi dintre acești judecători, Vornicescu și Marchitan, au părăsit între timp, onorabil, casta judecătorească.

Astăzi, ex-judecătorul de la Râșcani, care în aprilie 2009 judeca tinerii în comisariatele de poliție, ignorând semnele evidente de tortură, este avocat cu acte în regulă.

„Nu îmi mai amintesc de ordonanțele din 2011. Câți ani au trecut? Posibil că au fost. Și ce dacă decizia a fost luată în baza copiilor, important era ca acestea să fie autentificate”, a comentat Vornicescu pentru Ziarul NAȚIONAL decizia luată cu patru ani în urmă. Unele acte depuse la dosarul judecat de Vornicescu sunt în limba engleză, nu sunt traduse și nici autentificate(!).

Pe Gheorghe Marchitan nu am reușit să îl găsim. Fostul judecător s-a pensionat la câteva luni de la emiterea ordonanței din „spălătorie” și a alteia prin care, tot în 2011, doi acționari de la BEM au fost lipsiți de pachetul lor de acțiuni de 16,5%.

Sergiu Gubenco și Ștefan Niță au rămas însă să facă dreptate, în numele zeiței Themis.

Niță a fost propus, în acest an, de către Consiliul Superior al Magistraturii, președintelui Republicii Moldova, pentru numire în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, asta chiar dacă i-a achitat în primă instanță pe Gheorghe Papuc și Vladimir Botnari în dosarul privind evenimentele din 7 aprilie 2009.

Iar Gubenco a fost reconfirmat anul acesta în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat, după ce în decembrie 2014 și aprilie 2015, președintele Nicolae Timofti a respins de două ori propunerea CSM în acest sens. La insistența Consiliului, șeful statului a trebuit să accepte numirea, săptămâna trecută.

Trei dosare „fantomă”

Curtea Supremă de Justiție a identificat anterior existența a încă trei ordonanțe care vizau sume mari de bani proveniți din Federația Rusă – două fiind emise la Judecătoria Ciocana, de 873 și, respectiv, 780 de milioane de dolari (dosarele nr. 2 po-7097/2013 și 2 po-943/2013), și o ordonanță de la Judecătoria Drochia care prevede legalizarea altor 815 milioane de dolari (dosarul nr. 2po – 1850/2013).

Acestea, însă, nu figurează în bazele de date ale judecătoriilor menționate.

„Știm că a fost așa un caz. CSJ ne-a informat, dar după ce am verificat, am constatat că judecătorul care, chipurile, a emis ordonanța, domnul Vitalie Zaporojan, care este și președinte al instanței, nu a judecat niciodată cazul. Dumnealui a dat explicații. Mai departe, nu știu cum s-au clarificat lucrurile”, ne-a declarat Svetlana Lența, secretara Judecătoriei Drochia.

Zaporojan se află în concediu medical.

„Veritabil sistem de spălare a banilor”

Deși judecătorii implicați în schema de „spălare a banilor” se apără și spun că „nu e vorba de o spălare de bani în cadrul acestor dosare”, Inspecția Judiciară concluziona încă anul trecut că „prin intermediul instanțelor judecătorești, statul R. Moldova a constituit un veritabil sistem de spălare a banilor, în același timp, justiția din R. Moldova fiind grav afectată de corupție și prezintă manifestări serioase de iresponsabilitate totală”.

„Astfel, prin intermediul sistemului judecătoresc, în interconectare cu sistemul bancar, prin R. Moldova au fost spălate aproximativ 18 miliarde de dolari”, este concluzia Inspecției Judiciare.

Dumitru Visternicean, membrul Consiliului Superior al Magistraturii:

„Atunci când am discutat aceste cazuri la ședința CSM, eram cu toții în șoc. Eram cu toții determinați să luăm măsuri urgente pentru a stopa repetarea acestor situații. Nu am mers pe intentarea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor, pentru că eram siguri că va exista o anchetă penală pe acest caz și judecătorii vinovați vor fi trași la răspundere. Nu s-a întâmplat însă nimic.

Nu am văzut niciodată ca în cazuri de extraneitate să fie examinate dosarele în procedură de ordonanță, care presupune lipsa părților la proces. Aceste cazuri trebuiau examinate în procedură generală, ca să se vadă dacă se încadrează în tratatele internaționale, să se facă comisii rogatorii”.

Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție:



„Am solicitat să fie făcută o generalizare a tuturor acestor cazuri, pentru că ele ridicau multe semne de întrebare. Era vorba despre 18 miliarde de dolari legalizați. S-a aflat prea târziu despre aceste cazuri, iar judecătorii implicați nu mai puteau fi trași la răspundere, pentru că expirase termenul pentru sancționarea judecătorilor pentru abateri disciplinare. Acum, mingea este în terenul Procuraturii Generale care a fost sesizată”.

Vasile Șarco, șeful Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție:


Sursa foto: adevărul.ro

„Acum, de acest dosar se ocupă Procuratura Anticorupție. La acest moment, nimeni nu poate spune că banii din Federația Rusă sunt murdari. Deocamdată, colegii noștri din Rusia nu ne-au confirmat acest lucru, ei nu au răspuns la solicitările noastre despre originea banilor. În lipsa acestor informații, nu există temei pentru a califica tranzacțiile drept spălare de bani. Noi am știut despre aceste tranzacții de la început. Datorită Serviciului, s-a și produs probarea crimei în cauză. Nu vă pot furniza mai multe informații, pentru că suntem în proces de investigații”.

Presa rusească scrie despre „schema moldovenească”

Omul de afaceri din Sankt Petersburg, Alexandr Grigoriev, a fost reținut pe 30 octombrie curent pentru „escrocherie în proporții deosebit de mari”. „Commersant” de la Moscova scrie, cu referire la date operative, că Grigoriev este unul dintre conducătorii unei grupări criminale din Federația Rusă, implicate în operațiuni de încasare a banilor și din care ar face parte peste 500 de oameni și 60 de bănci rusești.

Prin intermediul acestor bănci, din Federația Rusă au fost scoase, în ultimii patru ani, peste 46 de miliarde de dolari. Pentru a scoate banii din Rusia, gruparea lui Grigoriev utiliza scheme fictive cu participarea unor bănci din R. Moldova, Lituania și Estonia.

În R. Moldova, banii veniți din Rusia au trecut prin „Moldindconbank”-ul care ar fi controlat de Veaceslav Platon, numit și „raiderul nr. 1 din R. Moldova”.

Raisa LOZINSCHI, Mariana RAȚĂ

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Merită și prietenii tăi să stie ASTA. Informează-i acum!



Dragos 27.11.2015 10:23

FBI, Interpol, va rugam din tot sufletul, treceti Prutul!!!

Comentarii
Promo
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
13.08.2018 09:30 Nicolae Negru Împotriva tragediilor anacronice

10.08.2018 09:27 Nicolae Negru Oligarho-unioniștii, oligarho-europen...

06.08.2018 09:30 Nicolae Negru Unor colegi

Horoscop
Vezi horoscopul tău pentru astăzi
Capricorn
Vărsător
Pești
Berbec
Taur
Gemeni
Rac
Leu
Fecioară
Balanță
Scorpion
Săgetător
Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Credeți că alegerile locale noi din Chișinău trebuiau să fie anulate, așa cum au decis instanțele de judecată?
Prietenii noștri

Ziarul Național 2013-2018. Toate drepturile sunt rezervate

Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md