Situația presei din R. Moldova - între „gravă” și „extrem de gravă”

Situația mass-media din R. Moldova în R. Moldova este gravă, cele mai afectate zone fiind contextul politic, urmat, ca gravitate, de mediul economic și de securitatea spațiului mediatic, ca parte a securității spațiului informațional național.

Centrul pentru Jurnalism Independent a făcut public astăzi „Indicele situației mass-media (ISMM) din Republica Moldova în 2016” (ISMM) în cadrul căruia 14 experți-evaluatori au pus note presei din R. Moldova la indicatori cum ar fi cadrul juridic de reglementare a activității mass-media, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Potrivit experților, în 2016 nu a fost atestată îmbunătățirea cadrului normativ care reglementează activitatea mass-media și, în pofida angajamentelor asumate de Guvern, un nou Cod al Audiovizualului așa și nu a fost adoptat. În prezent lipsesc reglementări separate ce ar delimita serviciile de programe audiovizuale generaliste de cele tematice, nu există reglementări speciale pentru radiodifuzorii locali/regionali, reglementări pentru mass-media comunitare, pentru media online, presa tipărită care ar fi ajustate la realitățile zilei de azi.

Indicele situației mass-media din R. Moldova mai atestă implicarea masivă a factorului politic în activitatea mass-media, în activitatea autorității de reglementare a audiovizualului, acapararea mass-media importante și influente - în principal, instituții audiovizuale - de către politicieni, utilizarea mass-media în scopuri politice, mimarea unei cooperări a politicului cu media etc.

Studiul mai relevă faptul că nici legislația, nici starea economiei din R. Moldova nu favorizează independența financiară a mass-media, de care depinde și independența lor editorială. De cealaltă parte, și calitatea jurnalismului lasă de dorit, iar afilierea politică a multor mass-media generează propagandă, manipulare și dezinformare.

Potrivit aceleiași surse, securitatea informațională a R. Moldova este, de asemenea, gravă. „Din exterior este atestată o avalanșă de informație pe măsură să erodeze securitatea statului, iar această avalanșă este acceptată și sprijinită chiar de instituții ale statului. Din interior pericolele vin dinspre presa care difuzează informație manipulatoare, or, în situația când importante mass-media sunt deținute de politicieni, asemenea pericole nu pot să dispară. Securitatea informațională din perspectivă mediatică poate fi asigurată eficient printr-un jurnalism de calitate și prin educația media. Deocamdată, în perioada de referință, statul nu a demonstrat că într-adevăr dorește securizarea spațiului informațional”, cităm din studiu.

Deși jurnaliștii, în mare parte, și-au exercitat misiunea în condiții de securitate, n-au fost lipsă cazurile de obstrucționare a acestora. Au existat mai multe cazuri când jurnaliștii au fost fie amenințați, fie agresați verbal sau fizic, fie li s-au deteriorat echipamentele, fie li s-au intentat dosare în instanță. Asemenea acțiuni, consideră experții, au un singur scop - să intimideze mass-media, să le facă „mai cuminți”, mai ales, în raport cu autoritățile. N-a fost trecut cu vederea nici comportamentul provocator al unor jurnaliști.

Având în vedere cele constate în studiu, unde sunt oferite exemple concrete, experții din media recomandă îmbunătățirea cadrului normativ existent și completarea acestuia cu prevederi conforme standardelor internaționale, prin care să fie depolitizat domeniul și care să prevină pozițiile dominante, să instituie reglementări suplimentare pentru radiodifuzorii locali/regionali, să consacre juridic și să instituie reglementări pentru activitatea radiodifuzorilor comunitari etc.

De asemenea, este important să fie abandonat amestecul factorului politic în activitatea mass-media, imixtiune care se manifestă, în principal, prin desemnarea pe criterii politice a autorităților de reglementare și de supraveghere a domeniului audiovizualului și prin acapararea sau subordonarea unor influente instituții mediatice de către politicieni. Totodată, legislația economică ar trebui să fie completată cu prevederi distincte referitoare la media-business, ce ar institui limite speciale pentru regimul de proprietate în mass-media și pentru accesarea publicității comerciale de către instituțiile mediatice, și care, de asemenea, ar asigura o concurență loială pe ambele piețe - cea a mass-media și cea a publicității.

Studiul mai recomandă eliminarea practicii de finanțare obscură a instituțiilor mediatice și asigurarea independenței economice a acestora din activități economice, fortificarea pluralismului extern și intern al mass-media și stimularea jurnalismului democratic în detrimentul celui de partid și la comandă.

Menționăm că ISMM a fost determinat în baza opțiunilor exprimate în scris de către o echipă constituită, sub egida CJI, din 14 experți-evaluatori: doi juriști; trei manageri media; nouă experți media - unul din regiunea transnistreană, unul din UTAG, unul din cadrul Consiliului de Presă, unul din domeniul audiovizualului, unul din presa scrisă, unul din presa on-line și trei reprezentanți ai ONG-urilor de profil.

Vedeți întregul studiu AICI.