Sfaturi pentru a face COPILUL să te ASCULTE

captura

Se aude tot mai des că cei mici sunt din ce în ce mai neascultători cu fiecare generație, însă nu multă lume se întreabă de ce nu ascultă copiii. Poate că părinții nu mai au atâta răbdare, nu mai au timpul necesar sau pur și simplu sunt depășiți de probleme și nu reușesc să iasă din ele. De aceea, v-am pregătit câteva sfaturi pentru a face copilul să te asculte.

Cu siguranță, cea mai mare provocare pe care o are omul este să fie părinte. Părinții pot confirma acest lucru, căci a fi responsabil cu educația și viitorul unui copil este un lucru extrem de important. Viitorul unei societăți, al unei țări depinde de educația copiilor, deci părinții au un rol semnificativ.

Până la o anumită vârstă copiii sunt extrem de curioși, nerăbdători și de multe ori ni se par prea obraznici. Însă, ei procesează tot ce este în jurul lor altfel decât adulții, iar atunci când te adresezi unui copil, trebuie să îi captezi atenția și să te folosești de toate noțiunile învățate de el până la acel moment.

Jobul de părinte este unul dintre cele mai palpitante, curajoase și pline de aventuri, și nu trebuie să te sperie faptul că există și momente în care clacăm și ne epuizăm. Secretul este să-i comunicăm și copilului acest lucru, el va încerca să își ajute părinții cât poate.

Contactul vizual este important, dar și limbajul specific vârstei sale

Pentru a-i atrage atenția copilului atunci când vrei să te asculte, ai grijă să te privească în ochi, strigă-l pe numele său, vorbește-i de la același nivel și folosește propoziții scurte și cuvinte pe înțelesul său.

Părinții care filozofează prea mult în discuția cu copiii, de cele mai multe ori eșuează, căci copilul are impresia că părintele nu este sigur pe el, nu știe ce îi cere mai exact, așa că îl ignoră.

În schimb, dacă îi spui ce are de făcut în propoziții scurte și cu cuvinte pe care le înțelege, pe un ton serios, nu neapărat răstit, șansele ca un copil să asculte așa sunt mult mai mari. Dacă are privirea pierdută și plictisită, cel mai probabil că nu mai ascultă. Ca să te asiguri dacă a înțeles, îl poți pune să repete ce i s-a spus.

Pentru a te asculta, copilul are nevoie de o motivație, de aceea ei nu reacționează la ordine, pe care, de altfel, nu le înțeleg. Negațiile le procesează mai greu, așa că este bine să folosești în loc de „nu mai face cutare lucru”, folosește explicații „uite aici nu putem face cutare lucru, afară sau în casă, putem”. Când îi ceri copilului să facă ceva roagă-l să facă pentru tine sau pentru alt copil.

Fii hotărât și consecvent în acțiuni, așa îi vei oferi stabilitatea de care are nevoie

Copilul se supune cu drag părintelui când acesta este foarte explicit, hotărât și știe cum și ce să îi ceară copilului său. Copilul ascultă doar atunci când înțelege și face lucrurile cu drag. Evită să folosești prea mult NU, încearcă să introduci în vocabular FĂRĂ. Nu oferi posibilități copiilor, căci ei vor exploata acest lucru, mai degrabă folosește „Când vei termina de citit, vei putea ieși afară” decât „Dacă nu termini de citit, nu vei ieși afară”.

În general, părinții ar trebui să înțeleagă că un copil nu este un subaltern, ci este o ființă ce are nevoie să fie învățată. Încearcă să-i vorbești copilului tău așa cum îți dorești să îți vorbească alți oameni. Acest lucru îl va ajuta și pe el pe viitor, căci el imită tot ce vede la părinți.

Un alt lucru important este faptul că un copil are nevoie de atenție, are nevoie să fie el ascultat mai întâi ca să asculte. De aceea, este necesar să îi oferi alternative, „vrei să facem mai întâi baie și apoi să mâncăm sau invers?” și tot așa.

De asemenea, în jur de 70% din comunicare înseamnă comunicare non-verbală, adică limbajul trupului. Încearcă să impui ascultare prin asta, deplasează-te acolo unde este el, implică-te în ce face, apoi cere-i și tu să facă ceva cu tine.

Când îi ceri să facă ceva, spune-i direct ce are de făcut, apoi mulțumește-i după ce a făcut ce i-ai cerut. Când face o trăsnaie discutați despre ce a făcut împreună, luați hotărârea de a fi sau nu pedepsit împreună. Dă-i de înțeles că a greșit, dar că a înțeles ce a făcut și că data viitoare știi că nu va mai face.

Copilul are nevoie de încredere, de confirmarea faptului că el poate orice. Amenințările și ordinile nu sunt cele mai bune variante pentru a face copilul să te asculte, mai degrabă folosește motivația și recompensa. Recompensa va fi mereu însoțită de explicații.

Copilul are nevoie să se exprime, să se descarce, abia apoi să asculte

Copilul are și el factorii săi de stres și are nevoie să se descarce la fel ca un adult. Acest lucru trebuie respectat. Dacă un copil plânge sau face crize de isterie, trebuie lăsat să se descarce, trebuie să știe că ești acolo, că îl înțelegi și că îl asculți. Discuțiile și rugămințile se fac doar când acesta este calm și poate auzi ce i se cere.

Cu cât este mai mic, cu atât este nevoie ca cerințele să fie repetate cât mai des. De pe la 3 ani ei înțeleg că trebuie să facă anumite lucruri. Este exact același lucru cum atunci când îl înveți cuvinte noi, trebuie să i le repeți de multe ori până le memorează. Aici este nevoie de răbdare și consecvență din partea adultului.

Atrage-l pe copil în discuții, întrebându-l ce a făcut în ziua respectivă sau ce a învățat nou, sau ce trăsnăi i-au mai trecut prin cap. Încurajează-i imaginația și creativitatea lăsându-l să aleagă, dar atunci când știi că ceva nu este bine pentru el, procedează cu seriozitate și fermitate.

Acest lucru îi va oferi stabilitate emoțională și îl ajuți să se dezvolte ca un adult normal și echilibrat. Nu accepta negocieri când nu este cazul și nu te înmuia la câteva lacrimi. Mai degrabă schimbă subiectul sau schimbă-i atenția, copiii uită repede și se implică cu pasiune în alte acțiuni.

Sursa: clickpentrufemei.ro