SECRETE: Cum face Gheorghe Gogu de la Căușeni CEL MAI BUN VIN de casă

Dinastie // Gheorghe Gogu din orașul Căușeni este unul dintre cei mai renumiți viniviticultori din R. Moldova, cu o experiență de aproape o viață. Calea tatălui este urmată și de fiul său, Ilie

Șapte „Poloboace de aur” și câteva mențiuni fac parte în prezent din palmaresul familiei Gogu din Căușeni, iar fiecare trofeu reprezintă o istorie a unei munci depuse cu mult suflet. Primul „Poloboc de aur” la nivel raional l-a obținut tatăl în anul 2006, care a fost urmat de premiile mari la Festivalurile Naționale ale Vinului în anii 2007, 2008, 2009. Șirul este continuat de feciorul Ilie, care a fost menționat la edițiile din anii 2010 și 2011.

Din tată în fiu

După o pauză, familia Gogu a revenit în topul celor mai buni vinificatori din Republica Moldova, luând trei premii la Festivalul „Polobocul de aur”, desfășurat în aprilie curent la Răciula, Călărași.

Gheorghe Gogu a absolvit fostul Tehnicum (colegiu) Agricol „M. Frunze” de la Tiraspol și zeci de ani a condus o unitate a celei mai mari întreprinderi agroindustriale din orașul Căușeni. Când aceasta s-a destrămat, și-a luat cota-parte de podgorie și a început s-o cultive de sine stătător.

După ce a absolvit Facultatea de Enologie a Universității Tehnice din Moldova, tatălui i s-a alăturat feciorul, creând împreună o mică afacere de familie. Mai tânăr, optimist și plin de idei, Ilie Gogu este ferm convins că vinul moldovenesc poate aduce satisfacție, dar și bani, numai că trebuie să-ți dai interesul.

Tânărul vinificator a participat la niște concursuri specializate din Germania, Cehia, acum se pregătește de un festival în Grecia, are mai multe propuneri din România, pentru care ar trebui să treacă cu traiul peste Prut, doar că nimic nu-l poate convinge să lase ceea ce a început la baștină.

Vinuri „marca Gogu”

La ora actuală, familia Gogu stăpânește peste șapte hectare de viță-de-vie și produce circa zece feluri de vin. Roze sec, Cahor, Desert de muscat, Cabernet, Sauvignon sunt vinurile „marca Gogu” care deja au cucerit consumatorul inițiat.

Treptat, producătorii de la Căușeni își fac loc pe piața de desfacere autohtonă, care, în opinia lui Gheorghe Gogu, devine tot mai calitativă și diversă.

„Moldovenii trebuie să se deprindă să facă și să consume vin bun. Din acest punct de vedere, embargoul rușilor ne-a fost și de folos. Astfel, am descoperit noi piețe de desfacere. În loc de poșirca pe care o expediam în Federația Rusă și care avea doar scopul să „tumănească”, am început să facem vin bun, de calitate, care este apreciat de adevărați cunoscători din Europa, China, America Latină ș.a. Ar trebui să fie mai jos de demnitatea noastră să ne permitem să îmbuteliem oțet cu spirt sub formă de vin. R. Moldova este un colț de rai care are toate condițiile pentru producerea unui nectar dumnezeiesc și este un păcat să-l profanezi”, susține domnul Gogu.

„Vinul simte gospodarul cu suflet”

Gogu-senior are 66 de ani, dar niciodată nu-i vei da vârsta adevărată. Ochii îi scânteiază și este numai energie. Poate de aceea că toată viața face un lucru cu dragoste și pasiune.

„Vinul simte gospodarul care pune suflet. Iar gospodarul care vrea să facă un vin bun trebuie să stea în genunchi în fața viței-de-vie. În genunchi se curăță via, se leagă și, la fel, se culege. Fiecare bobiță trece prin tine și ți-o închipui cum va sclipi în pahar. Patru reguli sunt pentru a obține o băutură zeiască: cunoștințe, struguri de calitate, butoaie bune și dorință. Acestea nu pot fi aplicate separat, ele fac un tot întreg și, dacă nu-l respecți, slabă nădejde că vei reuși”, afirmă gospodarul.

„Ramura vitivinicolă cu greu, dar își revine. Moldovenii au început a înțelege că banii stau acasă, sub picioare, deși, atâta timp cât voi vedea vii părăsite și delăsate, o să mă doară sufletul. Pe vremuri, în orașul Căușeni erau peste o mie de hectare de viță-de-vie, azi dacă ajungem la 300 de hectare. Păcat, pentru că este vorba de una dintre cele mai productive și benefice regiuni pentru cultivarea viței-de-vie. Acum trebuie să ne amintim de tradițiile creșterii pe care să le completăm cu tehnologii și metode noi. Trebuie să învățăm din nou să creștem vie, să facem vin de calitate și, mai ales, să-l consumăm corect. Mă doare când văd cum se dau bani pe bere și votcă de calitate îndoielnică, care deseori sunt mai scumpe decât un vin bun. O băutură alcoolică trebuie să facă bună dispoziție, să înveselească, să facă chef la o masă cu oameni dragi și scumpi, nu să transforme omul în dobitoc inconștient. Cu timpul, sunt sigur, ne vom întoarce la izvoare și vom avea cultul băuturii vinului, pe care l-ai bea și tot l-ai bea, și om vei rămânea”, spune Gheorghe Gogu.

Afacere care cere răbdare și hărnicie

Să crești o vie nu e o afacere de moment, care aduce bani gheață în termene record. În opinia specialistului Gheorghe Gogu, cei care intenționează să se antreneze în asemenea business trebuie să aibă multă răbdare, să învețe și să se perfecționeze continuu.

„Inițial, ar fi bine să facă o analiză a solului. O vie nu se sădește pe vale, că nu trece de prima iarnă. Gerul e ca și apa și se lasă la fund. Via nu suportă omul lenos, supărat și nepăsător și, bineînțeles, nu poate fi doar o simplă investiție. De la butaș până la prima roadă matură sunt vreo patru ani, iar până la primul profit serios - și mai mult. Dacă cei care își doresc să facă parte din breaslă vor întruni toate aceste calități, atunci s-ar putea să aibă succes”, a conchis Gheorghe Gogu.

Sfaturi de la Gheorghe Gogu

Pentru ca vinul să-și păstreze toate calitățile mai mult timp, fără aplicarea chimicalelor, vinul de casă poate fi supus tratării prin conservare termică. Toamna se va turna în butoaie, iar iarna când dau gerurile se va pompa în alte poloboace care stau în aer liber. Așa se lasă până în primăvară, când vinul se dezgheață, după care se toarnă iarăși în beci, unde poate sta și mai mulți ani.

Pentru vinul alb se vor folosi doar bobițele, care nu trebuie lăsate până la fermentare.

Butoaiele sunt deosebit de importante pentru un vin bun. Vinificatorul susține că, în acest sens, tehnologiile noi și-au spus cuvântul, or, cele mai potrivite pentru păstrarea vinului în condiții de casă sunt cele din inox. Tradiționalele butoaie din lemn sunt bune în primii doi ani, după care pot fi folosite doar ca vase. Vinul trebuie să respire, de aceea sunt inadmisibile recipientele din plastic.

Cel mai ecologic și inofensiv tratament fungicid pentru vița-de-vie rămâne a fi zeama bordeleză (piatră vânătă + var).

Cum se prepară zeama bordeleză

Zeama bordeleză este un produs fitosanitar utilizat de multă vreme în gospodării pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. Zeama bordeleză este prezentă în schema de tratament la pomi, viță-de-vie şi legume.

Ingrediente

Pentru 100 de litri de zeamă bordeleză, în concentrație de 1%, se folosesc:

1.1 kg sulfat de cupru (piatră vânătă)

2.0,5 kg var nestins (oxid de calciu) sau 0,8 kg var stins

3.100 de litri de apă

4.0,2 kg de aracet

5.un vas de plastic de minimum 120 de litri

6.un vas de plastic de 50-60 de litri

7.indicator de neutralitate (hârtie de turnesol sau fenolftaleină)

Mod de preparare

1.În vasul de 120 de litri se toarnă 50 de litri de apă, după care se adaugă varul, amestecându-se până se obține o soluție lăptoasă uniformă.

2.Restul de 50 de litri apă se toarnă în vasul mai mic (cel de 50-60 de litri), după care se adaugă 1 kg de sulfat de cupru. Se agită din când în când, până la dizolvare completă.

3.După dizolvarea sulfatului de cupru, se toarnă soluția în vasul cu laptele de var, amestecându-se continuu.

4.La final se adaugă cei 0,2 kg de aracet, de asemenea, amestecându-se.

Atenţie!

1.Nu preparaţi soluţia în vase de metal, deoarece este puternic corozivă!

2.Soluţia se va folosi în aceeaşi zi în care a fost preparată.

3.Zeama bordeleză este incompatibilă cu numeroase pesticide. Verificaţi cu atenţie compatibilitatea cu alte produse, înainte de a realiza amestecuri.

4.Timpul de pauză după stropire este de 15 zile, iar la roşii şi castraveţi de minimum 5 zile, cu condiţia spălării temeinice înainte de consum.

Important

Această reţetă este utilă pentru prepararea de soluţie pentru stropirea pe suprafeţe mari. De exemplu, pentru un hectar de livadă sau vie pe rod sunt necesari 800-1000 de litri de zeamă bordeleză.

Pentru suprafeţe mici, găsiţi în comerţ zeamă bordeleză gata preparată.

Reguli la aplicare

1.Cele mai bune tratamente cu zeamă bordeleză sunt cele în perioada de repaus vegetativ.

2.Pentru eficienţă maximă, plantele tratate trebuie îmbăiate cu substanţă, folosind un pulverizator care generează particule cât mai fine (atomizorul este perfect).

3.În perioada de repaus vegetativ, în intervalul dintre căderea frunzelor şi până înainte de umflarea mugurilor, se pot face tratamente în doze mai concentrate, de până la 2%.

4.La pomi, ultimul tratament cu zeamă bordeleză se poate face în faza de buton floral (boboc încă nedesfăcut), pentru a preîntâmpina infecţiile de cale florală.

5.La viţa-de-vie se pot face tratamente doar în faza de repaus vegetativ şi după ce creşterile lăstarilor se atenuează (sfârşitul lui iunie – începutul lui iulie).

6.Aplicarea de tratamente cu zeamă bordeleză în prima fază de dezvoltare a lăstarilor este greşită şi are ca efect negativ frânarea creşterii acestora.

7.La legume se pot aplica două tratamente: după dezvoltarea plantelor şi pregătirea lor de înflorit, precum şi atunci când fructele ating 50-60% din mărimea de la maturitate.

8.Tratamentele la legume se vor face folosind concentraţii de maximum 1%. Concentraţiile mai mari pot provoca arsuri plantelor.


Lilia Grubâi