Savanții dau un semnal de alarmă: „Situaţia este mai CRITICĂ decât se prezumă”

Savanții de la Academia de Științe a Moldovei (AȘM) susțin că felul cum se discută în societate problema aprovizionării cu apă potabilă nu reflectă pe deplin gravitatea acestei probleme.

Potrivit șefului Laboratorului Hidrolobiologie și Ecotoxicologie al AŞM, Elena Zubcov, este foarte important, cel puţin în perioada estivală, ca Ucraina sa îndeplinească obligatoriu debitul apei mai jos de barajul de la Naslavcea cu cel puţin 150 m³/sec, deoarece 100-130 m³/sec (care, de fapt, a devenit o normă permanentă, de rea-credinţă). Nerespectarea acestei norme, potrivit sursei, poate provoca schimbări foarte periculoase în fluviul Nistru care pot ajunge până la „degradarea completă a fluviului ca atare”.

Savantul afirmă că, în rezultatul funcţionării complexului hidroenergetic Dnestrovsk, starea ecologică a fluviului Nistru s-a înrăutăţit considerabil - s-a dereglat regimul hidrologic, hidrochimic şi hidrobiologic prin fluctuaţii diurne bruşte ale nivelului apei, există poluare intensivă secundară, s-a micşorat capacitatea de autoepurare a fluviului, se dezvoltă abundent plantele acvatice, au dispărut specii valoroase de peşti, s-a înnămolit intensiv fluviul şi lacul de baraj Dubăsari. Este alarmant faptul că în sectorul Naslavcea-Otaci, dar pe moment şi în sectoarele inferioare, nivelul apei deseori scade până la dezgolirea fundului fluviului Nistru.

De asemenea, profesorul consideră că o problemă despre care, de asemenea, se discută mai puţin în societate este necoordonarea cu autorităţile moldoveneşti a mai multor ministaţii hidroenergetice pe afluenţii Nistrului şi Prutului pe teritoriul Ucrainei. În rezultatul acestor acţiuni, apele din aceste râuri, prin diferite instalaţii (ţevi), utilizate pentru irigare şi alte necesităţi economice şi industriale, perturbează grav cursul şi ecosistemul râurilor.

„Fără ratificarea de către Ucraina a Acordului dintre Guvernul R. Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru, semnat la Roma pe 29 noiembrie 2012, este imposibilă redresarea situaţiei ecologice în bazinul hidrografic al fluviului Nistru, în general, cât şi valorificarea durabilă a resurselor de apă, reducerea degradării şi restabilirea ecosistemelor Nistrului din sectorul medial şi inferior, prevenirea şi diminuarea consecinţelor provocate de factorii naturali şi antropogeni”, susține Elena Zubcov.

Alarmantă este situaţia şi pe râul Prut. În acest sens, profesorul susține că, pe moment, sunt în toi lucrările de reparaţie a barajului de la Costesti-Stânca.

Pentru redresarea situației, savanții recomandă restabilirea bioproductivităţii ecosistemelor acvatice, restabilirea, în regim de urgenţă, a dialogului, precum şi a negocierilor asupra aspectelor ecologice, sociale şi economice ale funcţionării complexului hidroenergetic, inclusiv a staţiei Dnestrovsk, dar și crearea unei comisii mixte moldo-ucrainene care se va expune asupra impactului ecologic de funcţionare a Centralei hidroenergetice ucrainene, să monitorizeze și să adopte niște decizii consensuale între ambele părți.

Menționăm că Direcția de gestionare a resurselor de apă Nistru-Prut din orașul Cernăuți, Ucraina, a decis să majoreze deversările cu cinci metri cubi pe secundă din lacul de acumulare Novodnevstrovsk.

Astăzi, deversările din lac constituie 151 de metri cubi pe secundă, deși cele planificate pentru luna august erau de 145 de metri cubi pe secundă, a anunțat astăzi Ministerul Mediului.

În râul Prut, însă, nivelul apei a scăzut de aproape trei ori față de norma necesară, astăzi fiind de 22,4 metri cubi pe secundă în lacul de acumulare Costești-Stânca.