Războiul și criza economică duc încrederea rușilor în viitor la nivelul anilor de după prăbușirea URSS

Încrederea rușilor în viitor se prăbușește la niveluri similare celor de după destrămarea URSS, pe fundalul războiului din Ucraina, al dificultăților economice și al intensificării atacurilor cu drone asupra teritoriului rus.

Un sondaj realizat în luna iulie de agenția rusă de stat VTsIOM arată o creștere semnificativă a pesimismului în rândul populației Federatiei Ruse. Datele prezentate de agenție indică faptul că aproximativ 66% dintre ruși cred că, în perioada următoare, țara se va confrunta cu „vremuri dificile”. Acest procent este mai mare cu 16 puncte procentuale față de începutul anului și sugerează o schimbare importantă în modul în care populația percepe viitorul apropiat.

Relevanța actualului nivel de îngrijorare crește și mai mult dacă este comparat cu valorile înregistrate în anii care au precedat și au urmat prăbușirea Uniunii Sovietice. Atunci, frica de viitor era la cote extrem de ridicate. Acum, tendința pare să fie similară.

În 1991 și 1992, în jur de 66-67% dintre cetățenii ruși declarau că se așteaptă la dificultăți în viitor. Acea perioadă a fost marcată de destrămarea URSS, de instabilitate politică și de scăderea accentuată a nivelului de trai. Sărăcia s-a extins, iar inflația a devenit extrem de ridicată. În 1992, hiperinflația a ajuns la aproximativ 2.500%, lovind grav economiile oamenilor și puterea lor de cumpărare.

Chiar și în timpul crizei economice din anii ’90, nivelul de pesimism nu a fost întotdeauna atât de pronunțat ca în prezent. În mai mulți ani, potrivit datelor VTsIOM, valorile se situau între 46% și 60%. Singura perioadă în care ponderea celor care priveau cu teamă viitorul a depășit nivelul actual a fost aprilie 2020, când 72% dintre ruși se declarau îngrijorați de perioada ce urma. Atunci, pandemia de COVID-19, alături de restricțiile impuse și de incertitudinea economică, a declanșat o criză globală fără precedent în ultimele decenii.

În Rusia de astăzi, însă, cauzele anxietății sunt altele. Invazia la scară largă a Ucrainei, începută în februarie 2022, a schimbat profund economia și societatea rusă. Costurile militare și economice ale războiului sunt tot mai mari. În același timp, tot mai mulți cetățeni resimt direct efectele conflictului.

Atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii din Rusia s-au înmulțit și au ajuns inclusiv în regiuni aflate la sute de kilometri de linia frontului. Au fost lovite rafinării de petrol, depozite de combustibil și alte obiective logistice. Aceste atacuri au contribuit la apariția unor probleme de aprovizionare cu combustibil în anumite zone. Conform analizelor citate, impactul nu este doar economic, ci și psihologic: pentru o parte a populației, războiul nu mai pare un conflict îndepărtat, purtat exclusiv pe teritoriul Ucrainei.

John Lough, cercetător principal la NEST Centre, observă că un număr tot mai mare de ruși încep să pună sub semnul întrebării necesitatea continuării războiului. El consideră că intensificarea atacurilor din ultimele nouă până la 12 luni i-a făcut pe mulți să realizeze că războiul va fi de lungă durată și că nu se întrevede o soluție rapidă.

Analistul politic Abbas Gallyamov atrage atenția asupra unui alt element esențial. Vladimir Putin a ajuns la putere acum aproximativ 25 de ani, promițând stabilitate și securitate după turbulențele anilor ’90. Una dintre promisiunile centrale ale regimului său a fost că Rusia va redeveni un stat puternic, în care cetățenii se bucură de ordine și siguranță.

În prezent, afirmă Gallyamov, această promisiune este serios pusă la încercare. Atacurile cu drone au erodat sentimentul de securitate, chiar și în regiunile considerate până nu demult departe de pericolele războiului. Pentru mulți oameni, ideea că statul poate garanta protecția deplină a populației devine tot mai greu de acceptat.

În paralel, presiunile economice accentuează problemele de securitate. Rusia alocă resurse imense pentru finanțarea războiului, iar economia este tot mai puternic reorientată către producția militară. Costurile conflictului, sancțiunile occidentale, dificultățile bugetare și necesitatea de a acoperi cheltuielile militare apasă asupra economiei civile. Acest lucru se reflectă în veniturile populației, în prețuri și în calitatea serviciilor publice.

Pentru Ucraina, această evoluție are o semnificație aparte, deoarece arată că războiul produce consecințe tot mai vizibile asupra societății ruse. Totuși, creșterea pesimismului în rândul cetățenilor nu trebuie interpretată automat ca un indiciu că regimul Putin este aproape de prăbușire. Rusia dispune în continuare de un aparat de securitate puternic, are un control strict asupra informației și păstrează capacitatea de a mobiliza resurse importante pentru continuarea războiului, se menționează în sursa citată.

Un alt factor decisiv îl va reprezenta perioada următoare. Serviciul de informații militare al Ucrainei avertizează că Rusia intenționează să continue atacurile asupra infrastructurii militare, energetice și logistice din Ucraina pe parcursul lunilor de toamnă și iarnă.

Rețelele electrice și sistemele de încălzire sunt considerate deosebit de vulnerabile. Rusia ar fi dezvoltat inclusiv drone specializate pentru lovirea liniilor electrice, ceea ce ar putea provoca pagube serioase infrastructurii energetice ucrainene și ar complica suplimentar viața civililor în sezonul rece.