Bruxelles-ul se aliniază cu Haga: UE condamnă sancțiunile SUA împotriva Curții Penale Internaționale

Liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene își reafirmă sprijinul pentru Curtea Penală Internațională (CPI), după ce Statele Unite au impus sancțiuni președintei instanței, Tomoko Akane.

Responsabilii de vârf ai instituțiilor UE au subliniat miercuri că susțin Curtea Penală Internațională și au accentuat că judecătorii și funcționarii CPI trebuie să își poată desfășura activitatea în mod independent, fără presiuni externe sau ingerințe politice.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au publicat mesaje identice pe rețelele de socializare, exprimând o susținere clară pentru instanța internațională și pentru conducerea acesteia.

"Suntem ferm alături de CPI, de preşedinta Tomoko Akane şi de funcţionarii care îi apără misiunea. CPI contribuie la justiţia pentru victimele unora dintre cele mai oribile crime din lume. Pentru a realiza această activitate esenţială, judecătorii şi funcţionarii săi trebuie să poată acţiona independent şi fără presiuni externe", au subliniat Von der Leyen şi Costa în mesajul lor comun.

Sancțiunile anunțate marți de Washington o vizează pe președinta CPI, japoneza Tomoko Akane, precum și pe procurorul adjunct al Curții, senegalezul Abdoulaye Seye. Acestora le este interzis accesul pe teritoriul Statelor Unite și orice tranzacții financiare sau imobiliare pe teritoriul american.

Japonia, principalul contributor financiar la bugetul CPI și aliat apropiat al SUA, a criticat dur măsurile, calificându-le drept "foarte regretabile". "Japonia a sprijinit constant CPI (...) în eforturile sale menite să urmărească penal şi să pedepsească cele mai grave crime care preocupă comunitatea internaţională şi să impună respectarea statului de drept", se arată într-o declarație emisă de MAE japonez.

Curtea Penală Internațională a transmis într-o declarație separată că noile sancțiuni americane "subminează statul de drept" și reprezintă un "atac flagrant împotriva independenţei unei instituţii judiciare imparţiale".

Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat marți că persoanele sancționate din conducerea CPI "au participat direct la eforturile CPI de a ancheta, aresta, plasa în detenţie sau urmări penal responsabili al căror guvern nu a acceptat jurisdicţia CPI".

Statele Unite, care nu au ratificat tratatul fondator al CPI, au mai aplicat sancțiuni unor judecători ai instanței, însă până acum evitaseră să lovească direct la vârful conducerii Curții. De această dată, măsurile Washingtonului țintesc clar nucleul decizional al CPI.

Sancțiunile sunt considerate în principal un răspuns la investigațiile CPI ce vizează Israelul, precum și presupuse crime de război comise de militari americani în Afganistan. În 2024, CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, în legătură cu palestinienii uciși în războiul din Fâșia Gaza.

După anunțarea sancțiunilor americane, Netanyahu l-a felicitat pe Marco Rubio pe rețelele de socializare "pentru eforturile hotărâte ale administraţiei (preşedintelui american Donald n.red) Trump împotriva abuzurilor ilegitime ale CPI şi pentru că a precizat clar că responsabilii corupţi care conduc CPI vor trebui să-şi asume consecinţele".

Luna trecută, Washingtonul a declanșat o ofensivă diplomatică amplă împotriva CPI, acuzând instanța că "ameninţă" cetățenii americani. În cadrul acestei campanii, SUA fac presiuni asupra partenerilor lor pentru a se retrage din Curte. Ciad şi Venezuela, aceasta din urmă apropiată de Washington după capturarea preşedintelui Nicolas Maduro, au anunţat că sunt dispuse să părăsească CPI. Marco Rubio s-a declarat încrezător că și alte state vor urma acest exemplu.

SUA au impus marți sancțiuni împotriva judecătorului japonez Tomoko Akane, președinta Tribunalului Penal Internațional (TPI), măsură consemnată pe site-ul Trezoreriei americane.

Decizia marchează o nouă escaladare în campania administrației conduse de președintele Donald Trump împotriva instanței de la Haga, creată în 2002 de comunitatea internațională pentru a judeca crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității. Statele Unite nu fac parte din această instituție.

Washingtonul a aplicat deja anul trecut sancțiuni mai multor oficiali ai TPI, inclusiv procurori și judecători, ca urmare a mandatelor de arestare emise pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru israelian al apărării Yoav Galant, precum și din cauza unei anchete mai vechi legate de militarii americani din Afganistan.

Aceste sancțiuni presupun înghețarea oricăror active deținute în SUA de persoanele vizate și excluderea lor din sistemul financiar american, la care sunt conectate aproape toate băncile ce oferă servicii internaționale.

În iunie, trei judecători ai TPI au intentat un proces împotriva guvernului american și a președintelui Donald Trump, considerând sancțiunile ilegale și abuzive.

Marco Rubio a declarat luna trecută că executivul american va intensifica acțiunile de subminare a TPI, inclusiv printr-o campanie diplomatică menită să convingă și alte țări să se retragă din instanță. El a susținut că TPI ar reprezenta o amenințare pentru personalul american care aplică politicile dure împotriva imigrației ordonate de Trump sau care participă la lovituri asupra unor nave suspectate de transport de droguri, precum și pentru militarii SUA implicați în operațiuni externe.

Donald Trump a afirmat că aceste eforturi urmăresc să îl protejeze pe Netanyahu de urmărirea penală. Analize independente consideră însă că sancțiunile sunt motivate parțial și de dorința de a preveni viitoare proceduri penale împotriva lui Trump sau a altor oficiali americani pentru acțiunile militare ale SUA în afara țării.

Statutul TPI extinde jurisdicția Curții și asupra atrocităților comise pe teritoriul statelor membre de către cetățeni ai unor state care nu sunt părți la tratat, ceea ce irită profund anumite guverne.

În acest context tensionat, Curtea Penală Internațională a solicitat mandate de arestare pentru fostul lider al Hamas Yahya Sinwar și pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, în legătură cu atacurile din 7 octombrie asupra Israelului și cu războiul ulterior din Gaza, a anunțat procurorul-șef al Curții, Karim Khan.

Khan a precizat că CPI cere mandate de arestare și pentru ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, precum și pentru alți doi lideri de vârf ai Hamas: Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, cunoscut ca Mohammed Deif, liderul Brigăzilor Al Qassem, și Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

Mandatele ce vizează politicieni israelieni reprezintă prima situație în care CPI îl are în vedere pe conducătorul unui aliat apropiat al Statelor Unite. Astfel, Netanyahu este plasat în aceeași categorie cu președintele rus Vladimir Putin, împotriva căruia Curtea a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul declanșat de Moscova în Ucraina.

Un panel de judecători ai CPI a analizat solicitarea lui Karim Khan privind emiterea acestor mandate de arestare, examinând probele și temeiurile juridice ale acuzațiilor.

Khan a declarat că acuzațiile aduse lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”. „Lumea a fost șocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibuțuri din Israel”, a spus el, adăugând că „oamenii au suferit enorm”.

Acuzațiile formulate împotriva lui Netanyahu și Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, țintirea deliberată a civililor în timpul conflictului”, a declarat procurorul-șef al CPI.

Când au apărut informații despre faptul că procurorul-șef al Curții ia în considerare acest demers, Benjamin Netanyahu a susținut că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalți oficiali guvernamentali și militari israelieni „ar fi un scandal de proporţii istorice” și a insistat că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează cu rigurozitate toate încălcările legii”.

Întrebat despre comentariile premierului israelian, Karim Khan a răspuns ferm: „Nimeni nu este mai presus de lege”.

El a adăugat că, dacă Israelul nu este de acord cu CPI, „este liber, în ciuda obiecţiilor sale privind jurisdicţia, să ridice o contestaţie în faţa judecătorilor Curţii şi asta îi sfătuiesc să facă”.

Israelul și Statele Unite nu sunt state membre ale CPI. Totuși, Curtea susține că deține jurisdicție asupra Fâșiei Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, după ce liderii palestinieni au acceptat oficial, în 2015, să fie legați de principiile fondatoare ale instanței.

În paralel cu aceste tensiuni, a fost relatat că președintele american Donald Trump i-ar fi sugerat în mai omologului său chinez, Xi Jinping, să-și unească forțele cu președintele rus Vladimir Putin împotriva Curții Penale Internaționale. Propunerea ar fi fost făcută în cadrul vizitei lui Trump în China, în timpul unei convorbiri prelungite purtate cu ușile închise la Beijing.

Citând "surse familiare cu respectivele discuţii", relatările arată că acest subiect s-a numărat printre chestiunile abordate la acel summit, însă nu au fost oferite detalii suplimentare despre cum a fost primită propunerea de către liderul chinez. Casa Albă a refuzat să comenteze.

Niciuna dintre cele trei mari puteri – SUA, China și Rusia – nu recunoaște autoritatea CPI și jurisdicția sa asupra cetățenilor lor. Opoziția SUA și a Rusiei este însă mult mai dură decât cea a Chinei, care, deși neagă competența Curții asupra teritoriului chinez, a sprijinit activitatea acesteia în alte crize, cum ar fi cele din Libia sau Sudan.

CPI a emis în 2023 un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de responsabilitate în "crime de război" în Ucraina. Acest fapt nu l-a împiedicat însă să efectueze numeroase călătorii ulterior, în special în state din fosta sferă de influență sovietică, dar și în SUA (Alaska), China sau India, deplasări consemnate în 2025. Niciuna dintre aceste țări nu recunoaște competența Curții Penale Internaționale.