Afaceristul german vânat de serviciile secrete ruse trăiește sub protecție într-o locație secretă. O româncă, arestată pentru spionaj în complotul de asasinare

Stefan Thurmann, fondatorul companiei germane de armament Donaustahl și susținător declarat al Ucrainei, afirmă că serviciile secrete ruse ar fi pregătit asasinarea sa, motiv pentru care este nevoit acum să trăiască ascuns, sub protecție permanentă și fără viață personală.

Omul de afaceri a denunţat un complot care l-ar viza direct, explicând că trăiește practic în clandestinitate. "Duc o luptă pentru viaţa mea cu serviciile secrete ruse. Mi-am făcut testamentul, o declaraţie pentru donarea organelor mele dacă mor. Lucruri la care în mod normal nu ar trebui să mă gândesc la vârsta mea", a declarat Thurmann, în vârstă de 39 de ani, într-un interviu acordat unui post de televiziune german.

El spune că, la sfârşitul anului 2025, a primit din partea autorităţilor germane informaţii despre un plan al serviciilor ruse de a-l asasina. Jurnalişti l-au vizitat într-o locaţie secretă, bine păzită, unde acesta se află sub protecţie continuă. Thurmann mărturisește că a "încremenit" când a aflat aceste detalii și susține că, din acel moment, nu mai are deloc viaţă personală, fiind permanent însoțit de măsuri de securitate.

În luna martie, autorităţile germane au arestat doi aşa-numiţi "agenţi de unică folosinţă" ruşi care îl spionaseră pe Thurmann în pregătirea unei operaţiuni împotriva sa. Termenul se referă la persoane fără pregătire de spionaj, recrutate de serviciile secrete prin reţelele de socializare și plătite cu sume mici pentru misiuni periculoase sau ilegale.

Un deputat german, Bastian Ernst, a afirmat că planul de asasinare era deja foarte avansat și că urma să fie pus în aplicare cu ajutorul agentului neurotoxic Noviciok, substanță folosită anterior în alte atacuri atribuite Rusiei. Instituții de securitate germane consideră cazul Thurmann un exemplu clar al escaladării "războiului hibrid" dus de Moscova. Un alt nume vehiculat ca posibilă ţintă este directorul general al producătorului de armament Rheinmetall, Armin Papperger.

Şeful Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei din landul Renania de Nord-Westfalia, Jurgen Kayser, compară activitatea serviciilor secrete ruse în Germania cu momentele cele mai tensionate ale Războiului Rece. "De când a început războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei observăm o creştere a activităţilor de spionaj în ţară", afirmă Kayser. El explică faptul că "obiectivul (Rusiei) este să descurajeze prin ameninţări oficialii şi companiile să sprijine Ucraina cu tehnologie militară".

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat executarea unui mandat de arestare emis de Curtea Federală de Justiție din Rheine (Renania de Nord-Westfalia), prin care a fost reținut un cetățean român. ”Autoritățile germane au pus în executare un mandat de arestare emis de Curtea Federală de Justiție din Rheine (Renania de Nord-Westfalia) prin care a fost arestat un cetățean român.

Menționăm că, până la acest moment, la nivelul Consulatului General al României la Bonn nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară din partea cetățeanului român în cauză sau a familiei acestuia” precizează MAE.

Potrivit informațiilor apărute în presa germană, serviciile secrete ruse ar fi pregătit un atentat împotriva lui Stefan Thurmann, directorul companiei Donaustahl, producătoare de drone pentru Ucraina. O femeie româncă, în vârstă de 45 de ani, l-ar fi spionat pe Thurmann o perioadă îndelungată, fiind ulterior arestată de autoritățile germane. Agenții de informații ai unor state partenere au avertizat din timp serviciile de securitate din Germania, iar astfel atacul a fost împiedicat.

Două persoane sunt acum arestate și acuzate că au spionat în favoarea Rusiei, potrivit Parchetului Federal din Germania: o femeie de naționalitate română, Alla S., și un cetățean ucrainean, Serhii N., reținut în Spania. Ancheta arată că ucraineanul și-a început misiunea în decembrie 2025, când a început să urmărească în mod constant ţinta. A obținut informații esențiale despre viața privată a lui Thurmann și a filmat în repetate rânduri locul său de muncă.

După ce Serhii N. s-a mutat în Spania, românca a preluat sarcinile misiunii. Ea a ajuns la adresa persoanei vizate și ar fi filmat zona cu telefonul mobil. Conform autorităților de la Berlin, Federația Rusă recurge tot mai des la aşa-numiți „agenți de unică folosință” – persoane fără pregătire de specialitate, dar dispuse să ducă la îndeplinire misiuni de distrugere: incendieri, accidente înscenate, sabotaj, supravegherea unor obiective sensibile sau alte acțiuni ilegale, în schimbul unor recompense modeste.

Recrutările sunt făcute în principal prin rețelele sociale, iar cei doi suspecți din cazul Thurmann sunt cercetați pentru activități de spionaj. Ancheta este în desfășurare și nu este exclusă extinderea ei asupra altor persoane sau rețele. În același timp, rețelele de spionaj ale Moscovei prind tot mai mult contur în Europa, unde nu doar persoanele în vârstă, ci și tinerii vulnerabili sunt recrutați prin presiuni și șantaj pentru a se infiltra în grupuri de opoziție sau în apropierea unor obiective strategice.

Un set de mesaje și înregistrări intrate în posesia jurnaliștilor scoate la lumină mecanismele prin care Moscova își construiește rețele de informatori în afara granițelor. Cazul detaliază modul concret în care Rusia recrutează spioni în Europa: metodele Kremlinului de infiltrare și influență nu mai sunt doar teorie, ci practici aplicate sistematic, inclusiv în rândul tinerilor aflați în situații dificile.

Documentele analizate includ conversații dintre un tânăr rus, numit Ivan pentru protecția identității, și persoane considerate a avea legătură cu serviciile de informații. Povestea sa începe în 2023, când a fost reținut în Rusia, apoi eliberat în baza unei „înțelegeri”. I s-a pus în față o alegere brutală: colaborare sau închisoare. El trebuia să furnizeze informații despre persoane din cercuri anti-Kremlin, inclusiv despre cei care plecaseră deja în Europa.

Ivan a acceptat inițial. Dar relația cu cei care îl coordonau s-a transformat repede într-o presiune constantă. La sfârșitul lui 2023, student la informatică la Moscova, el primește un mesaj care rezumă tonul general al comunicării: „Soarta te tot ferește de urmărire penală, de armată. Sper că totul va fi bine pentru tine. Nu uita de patria ta și transmite mai multe informații”.

Schimburile de mesaje, derulate între 2023 și 2025, descriu o tactică clasică: alternarea amenințărilor cu aparența de protecție. Scopul era clar – infiltrarea în grupuri de opoziție și monitorizarea activității acestora, mai ales a celor stabilite în Europa. Agenții nu vânau doar ținte evidente, ci cereau și detalii despre cei care îi sprijină pe emigranți: profesori, ONG-uri, oficiali locali. Un mesaj formulează explicit direcția: „Află cine este în Europa, în ce ţară, și cine îi ajută, inclusiv organizațiile specializate”.

Într-un alt episod, după ce Ivan a menționat un protest anti-război la Berlin, reacția de la celălalt capăt a fost imediată: „Îți spun, descrie-l, descrie-l, trimite-mi un raport. Nu mă face să te urmăresc”. Presiunea era dublată de ideea de control total: „Noi știm deja totul, dar vrem să știm mai mult. Vrem să vedem ce ne spui și tu”.

Cu timpul, Ivan a decis să nu mai joace rolul impus. A luat legătura cu un activist rus aflat în exil. Împreună au construit o strategie de protecție prin care să transmită către agenți informații false sau irelevante, doar pentru a menține aparența colaborării. În 2025, el a reușit să părăsească Rusia și a ajuns în Spania, unde a cerut azil.

Povestea sa ilustrează un fenomen mai amplu: după declanșarea războiului din Ucraina, sute de mii de ruși au părăsit țara, mulți ajungând în Europa cu speranța unui nou început. Realitatea este însă mai complicată. O parte dintre ei devin ţinte pentru serviciile ruse sau potențiali recruți, în special cei aflați în situații precare sau cu familii rămase acasă, vulnerabile la presiuni.

Cazul lui Ivan arată o strategie diferită de operațiunile rapide de sabotaj. În locul „agenților de unică folosință”, folosiți pentru misiuni punctuale, se construiesc lent rețele infiltrate chiar în interiorul comunităților de opoziție. Expertul Andrei Soldatov avertizează că acest fenomen nu este temporar: „Trebuie să ne pregătim să trăim cu asta mult timp de acum înainte”.

Un exemplu concret a ieșit la iveală în Polonia, unde Igor Rogov a fost judecat pentru spionaj şi pentru implicarea într-un complot cu bombă. Ancheta arată că fusese recrutat înainte să părăsească Rusia și a continuat să furnizeze informații chiar și în exil, inclusiv despre alți ruși și despre oficiali polonezi. Pentru Moscova, astfel de rețele au o utilitate dublă: pe de o parte, oferă acces la informații despre criticii regimului, iar pe de altă parte, alimentează suspiciunea și neîncrederea în interiorul comunităților de exilați.

„Oricum ar fi, este o situație câștig-câștig”, subliniază Andrei Soldatov. Chiar dacă, la nivel oficial, Kremlinul minimalizează importanța opoziției din străinătate, interesul constant pentru aceste grupuri arată contrariul. Mulți dintre cei care au plecat sunt vulnerabili: au probleme financiare, un statut juridic incert sau rude rămase în Rusia, ceea ce îi face ușor de constrâns.

Ca reacție, mai multe guverne europene au introdus restricții suplimentare de viză și controale mai stricte de securitate. Totuși, amploarea fenomenului ridică semne de întrebare asupra capacității de răspuns a instituțiilor. "Într-un moment în care Kremlinul duce o campanie extinsă de sabotaj și spionaj în Europa, aceste informații oferă o perspectivă rară asupra modului în care serviciile ruse recrutează, constrâng și gestionează informatori. Pe măsură ce această practică se extinde dincolo de granițele Rusiei, ea creează noi provocări pentru țările europene și serviciile lor de informații", a conchis sursa citată.