Protestele de la Moscova, prima FISURĂ în fortăreaţa lui Putin

Sursa: ziare.com

De cinci ani nu au mai fost proteste în Rusia la adresa regimului Putin. Anexarea Crimeii i-a adus liderului de la Moscova o susţinere de aproape 80 de procente.

O astfel de popularitate îi oferă unui politician o libertate de acţiune totală. Şi asta s-a şi întâmplat.

Vladimir Putin a destabilizat Ucraina din cauză că „Maidanul” l-a alungat de la putere pe fostul preşedinte filorus Ianukovici. S-a amestecat în politica europeană şi în cea americană, susţinând populismul şi încercând să slăbească NATO, SUA şi Uniunea Europeană. Într-o mare măsură a reuşit, dar de duminică soarta lui Vladimir Putin a început să se schimbe.

Două evenimente diferite petrecute în ziua de 26 martie au generat o nouă tendinţă în ce priveşte evoluţia celui mai puternic om al planetei, e vorba de Vladimir Putin, conform Time Magazine şi CNN.

Alegerile din Bulgaria au fost câştigate de partidul de centru-dreapta GERB, condus de fostul prim-ministru Boiko Borisov. Socialiştii erau cotaţi cu prima şansă, fiind o formaţiune politică sponsorizată de Moscova şi care şi-a făcut campanie conform unei strategii dezvoltate de Kremlin, arată un raport al serviciilor secrete bulgare, citat de Wall Street Journal într-un articol de săptămâna trecută.

A fost o mare surpriză, Bulgaria e văzută de Putin că un cal troian în interiorul NATO şi UE de unde poate influenţa politicile de la Bruxelles, dar poate da peste cap şi strategia alianţei nord-atlantice pentru zona Mării Negre.

A doua surpriză pentru Vladimir Putin a fost protestul faţă de corupţie care a scos mii de oameni în stradă la Moscova, dar şi în alte zeci de oraşe ale Rusiei. Aleksei Navalnîi, unul dintre puţinii opozanţi ai liderului de la Kremlin, a reuşit să capteze atenţia tinerei generaţii de ruşi care nu se află sub influenţa mass-media controlată de stat şi de oligarhii din cercul lui Putin printr-un mesaj împotriva corupţiei.

Provocări şi minciuni

Noul ţar se află la putere de 17 ani, iar surse din anturajul său anunţă că va candida şi anul viitor pentru un nou mandat de preşedinte, „probabil ultimul”, scrie publicaţia americană New Yorker.

E greu de cuantificat în acest moment ce impact politic au avut protestele de stradă de duminica trecută, dar după reacţia presei aservite se poate trage concluzia că au fost luate în seamă.

Serviciul de propagandă de la Kremlin a început să acuze că demonstranţii au fost plătiţi, iar purtătorul de cuvânt al instituţiei prezidenţiale Dimitri Peskov a caracterizat protestele drept „o provocare şi o minciună”.



Foto: Hepta.ro - Aleksei Navalnîi împreună cu soţia, la marşul în memoria lui Boris Nemţov, opozantul lui Putin, ucis în apropierea Kremlinului în februarie 2015

Aleksei Navalnîi este un jurist şi un activist rus care s-a remarcat în timpul mişcărilor de stradă din 2009. El şi-a declarat intenţia de a candida împotriva lui Putin la alegerile de anul viitor. Cu toate acestea, Navalnîi este cercetat de autorităţi pentru un caz de fraudă, iar candidatura lui poate fi blocată de autoritatea electorală.

„Acesta e un mod des întâlnit prin care Kremlinul îi controlează pe opozanţi, deschizând anchete penale împotriva celor care-l contesta pe Putin”, scrie revista New Yorker într-un articol dedicat protestelor de duminica trecută.

Orice regim autoritar atinge un punct în care nu se mai poate adapta la realitate din cauza faptului că nu mai primeşte semnale clare de jos în sus. Frica generează minciună şi astfel se creează un cerc vicios.

Acest proces de erodare îl afectează şi pe Vladimir Putin. La acest fapt se poate adăuga şi cel că inamicii lui au început să reacţioneze la războiul hibrid declanşat pe mai multe fronturi de către liderul de la Kremlin.

Există informaţii documentate că oligarhi ruşi au susţinut tabăra anti Uniunea Europeană în campania care a dus anul trecut la votul pentru Brexit din Marea Britanie, există un raport al agenţiilor de informaţii ale SUA şi o anchetă a Congresului în ce priveşte implicarea Kremlinului în alegerile prezidenţiale americane de anul trecut, există o criză fără sfârşit la graniţa de est a Ucrainei, iar în mai multe state europene, liderii populişti au conexiuni cu Moscova.

Efectele războiului hibrid

Folosindu-se de acţiuni de spionaj, propagandă, de informaţii false, de politicieni corupţi, de site-uri şi posturi de televiziune, Vladimir Putin a reuşit să creeze o criză fără precedent în lumea occidentală.

Criza economică declanşată în SUA în toamna anului 2007 care s-a propagat rapid în Europa şi care a dus la creşterea fără precedent a şomajului, la politici de austeritate şi sărăcie a fost folosită de Kremlin pentru a da un curs politic nemulţumirilor.

Astfel s-a ajuns la contestarea pe scară largă a Uniunii Europene, a NATO şi a mişcărilor politice moderate.



Foto: Hepta.ro - Vladimir Putin, îngrijorat la o conferinţă după două zile de la protestele anticorupţie din Rusia

Dar Brexitul, procesul de desprindere a Marii Britanii de Uniunea Europeană, a reprezentat o lovitură de măciucă pentru opinia publică. Nimeni nu credea că un astfel de eveniment poate avea loc, iar la câteva luni s-a produs şi prăbuşirea încrederii în SUA, odată cu venirea populistului Trump la Casa Albă.

Cele două evenimente „sponsorizate şi încurajate” de Kremlin au îngrozit lumea civilizată. Nimeni nu a crezut că se pot câştiga alegeri cu ştiri false, cu declaraţii ilogice, cu agresivitate şi bani negri.

În Europa, asistăm în aceste zile la o ofensivă politică împotriva populismului. Marine Le Pen, în Franţa, nu mai are prea multe şanse să câştige preşedinţia, Angela Merkel se bucură de o susţinere fără precedent în vederea alegerilor generale din Germania, iar în Olanda populistul Geert Wilders a pierdut confruntarea electorală în faţa actualului prim-ministru.

În Europa şi în SUA se formează o nouă realitate în care oameni, instituţii şi organizaţii se implică pentru limitarea daunelor produse de războiul hibrid inventat şi susţinut de Vladimir Putin.

Acesta nu-şi va pierde peste noapte popularitatea, are cele mai mari şanse să câştige din nou alegerile de anul viitor, dar protestele din Rusia au arătat după multă vreme că pe figura rece şi imobilă a noului ţar a apărut o fisură.

Sursa: ziare.com